Tatuajele pot să-ţi aducă o iubită nouă, o problemă majoră la divorţ ca în cazul Prodancăi, mai puţine şedinţe la psiholog, îţi pot da block la o carieră în serviciile secrete sau, un nivel mai jos, în Poliţie. Dacă ai un salon, îţi pot aduce o avere, dacă ajungi în închisoare sigur ai mai mult respect din partea colegilor de cameră, totul depinde de perspectivă. Am căutat să vedem cum se raportează Biserica la un „chip şi trup cioplit”, iar răspunsurile sunt surprinzătoare.
10 feb. 2024, 21:05
Tatuaje sub formă de ancoră, tatuaj cu numele iubitei, tatuaj sub formă de craniu, o ideogramă chinezească despre care afli ulterior că însemnă „tăieţei”, o cruce, o inimă străpunsă de săgeată, sunt mii de variante de desene care adăugate pe trup pot să adauge plus-valoare sau, dimpotrivă, pot să aducă un zâmbet privitorului. Am căutat să descoperim ce priviri aruncă Biserica pe sub ochelari la acest trend, iar concluziile sunt diverse. Surprinzător, Papa Francisc susţine tatuajele, în sensul că nu trebuie să-i îndepărtăm pe tineri de cele sfinte. Teologii BOR vin cu citate din Scriptură care apropie tatuajul de un păcat, dar nu refuză spovedania celor cu piercing lângă linguriţa de ne-unică folosinţă cu împărtăşanie
Părintele Calistrat Chifan: Tatuajul este un păcat. Cum ar fi să vedem sfinţi tatuaţi, cu ţigara în gură sau cu cercel în nas?
Parintele Calistrat Chifan, după ce mulţi enoriaşi l-au întrebat la spovedanie dacă îi împărtăşeşte pe cei tatuaţi. „Au venit cu numele copilului, cu o cruce tatuată, cu chipul lui Iisus. La o prima justificare, par normale şi fireşti, nebunii ale tinereţii, dar, din punct de vedere scripturistic, putem considera tatuajul un păcat, dar nu voi fi absurd sau voi spune că acei care s-au tatuat să nu mai vină la Biserică să se spovedească şi împărtăşească. Tatuajul este un desen. E adevărat că Biserica se pictează, dar mai mult pe interior, Noi trebuie să tatuăm corpul cu virtuţi. Acest trend este împotriva Sfintei Scripturi, trupul nostru este chipul şi asemănărea lui Dumnezeu. Cum ar arăta sfinţii dacă am ar fi tatuaţi, cum ar arăta Onufrie, care este tot cu barba până la pământ şi a umblat toată viaţa fără haine sau cum ar fi să vedem un sfânt cu ţigara în gură sau cu cercel în nas? Trupul nostru trebuie să avem grijă de el ca o Biserică pentru că în el stă sufletul care va merge la judecată. Trebuie să ne lăsăm aşa frumoşi cum ne-a lăsat Dumnezeu, dar asta nu însemnă că nu îi putem spovedi sau împărtăşi pe cei tatuaţi”, spune părintele Chifan despre tatuaje.
Papa Francisc: ”Nu vă temeți de TATUAJE”
De partea cealaltă, Biserica Catolică pare mai deschisă în ceea ce priveşte enoriaşi trecuţi prin saloanele de tatuaje. Sfântul Părinte consideră că tatuajele îi pot ajuta pe preoți să creeze o conexiune cu ”tinerii și cultura lor”. Mai mult, Papa Francisc susține că tatuajele nu trebuie să inspire teamă pentru că ele pot ajuta la contruirea unui spirit de comunitate. El este de părere tinerii preoți pot să se folosească de simbolurile imprimate cu cerneală pe piele pentru a cunoaște mai bine o persoană și pentru a anima conversațiile cu enoriașii.
Papa a făcut toate aceste afirmații în timpul unei audiențe acordate unui grup de tineri la Vatican. El a dat de exemplu pe tinerele fete din Eritrea care prin tatuarea unei cruci pe frunte își manifestă credința și își celebrează frumusețea.
Papa Francisc a spus: „Eritreenii își tatuează de secole o cruce aici (arătând spre frunte). Îi vedem și în ziua de astăzi. Crucea este tatuată acolo și o poartă cu mândrie.”
Citeste si
El a mai subliniat că: „tatuajele semnifică, deseori, apartenența la o comunitate. Tinere care îți faci un tatuaj, ce cauți să obți prin acest gest? Nu cumva consideri că îți exprimă identitatea? ”
Sfântul Părinte a adăugat că „Nu trebuie să ne speriem. Când suntem aproape de tineri nu trebuie să trăim niciodată teama. Chiar și în spatele lucrurilor care nu par bune la prima vedere, se află lumina tinereții, ceva fundamental bun”, a mai adăugat Papa.
Papa Francisc a lansat, recent o carte în care îşi împărtăşeşte dragostea pentru tineri dar îi şi avertizează împotriva tentaţiilor şi efemerului. Cartea de conversaţii se cheamă „Dio è giovane”.
În această carte-interviu cu scriitorul şi jurnalistul italian Thomas Leoncini, Jorge Bergoglio se adresează tinerilor şi nu tinereţii, pentru că, spune el, „asta nu există”. Papa Francisc denunţă, în lucrare, ravagiile pe care le face chirurgia estetică, în vogă printre tinerii din anumite ţări, mai ales în America Latină. Pe continentul de origine al Papei, prea mulţi caută să „corespundă normelor societăţii pentru a nu sfârşi prin a fi excluşi”, subliniză el.
Părintele Mirea Vîrtejanu, despre cei care se tatuează: ”E un păcat! În plus, poţi face cancer iar, cu timpul, pielea se mai lasă, devine un desen inestetic.”
Revendind pe plaiuri mioritice, preotul Mirea Vîrtejanu, care slujește la Biserica Acoperământul Maicii Domnului, din București, este împotriva tatuajelor. Părintele susține că nimeni nu are voie să intervină în lucrarea lui Dumnezeu: ”Este un păcat!”. Mirea Vîrtejanu a făcut referire și la tatuajul lui Connect-R, de pe umăr, cu chipul părinților: ”Recunoștința se poartă în suflet, nu pe piele!”.
Connect-R și-a mai tatuat și mesajul „Love Maya”, pentru fiica lui, dar și un trandafir imens pentru Misha, fosta soție. Artistul piesei ”Vara nu dorm” este mândru însă de tatuajul cu părinții lui, pe care îl expune adesea, în fotografii, pe conturile sociale: „Este talismanul meu. Simt că mă apără de necazuri. Îmi poartă noroc. Este ca un înger păzitor!”. După ce s-a îmbogățit din muzică, Connect-R le-a cumpărat părinților o casă în valoare de 60.000 de euro: „Nu m-am mai simțit sărac, când i-am cumpărat casa mamei mele, de parcă ar fi un simplu obiect. Am plătit 60.000 de euro, absolut toți banii mei, știind că pot să fac imediat, înapoi, acei bani. Slavă Domnului, trăiesc bine din muzică! Banii m-au schimbat în bine. Jim Carrey spunea: ”Vreau să facă toată lumea bani, ca să vadă că fericirea nu e acolo!”.
Cu toate acestea, Connect-R, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști din țara noastră, a mărturisit că în perioada copilăriei nu visa să ajungă un mare cântăreț și să fie sub lumina reflectoarelor, ci își dorea foarte mult să devină preot. Artistul își dorea foarte mult să ajungă preot, dar nu pentru a cânta, ci datorită credinței în Iisus Gristos. Connect-R mergea la biserică în perioada copilăriei și era de-a dreptul îndrăgostit de Cartea Cărților. „Nicidecum. Voiam să mă fac preot când eram mic. Nu asociam meseria de preot cu cântatul, ci cu credința, cu dragostea pentru Hristos. Mergeam la biserică, eram îndrăgostit de Cartea Cărților. (…) Biserica e un templu de piatră, zidurile nu pot vorbi, nu sunt vii. Noi suntem biserica. Ce ar fi o biserică fără oameni?”, a mărturisit Connect-R. Şi acum este credincios.
Connect-R a dezvăluit că vorbește foarte mult cu Dumnezeu, mai ales după ce s-a schimbat, în urmă cu un an și jumătate şi chiar se gândeşte să se lase definitiv de muzică şi să aleagă complet calea credinţei. Ce facem în acest caz? Iată ce spune preotul Mirea Vîrtejanu, care slujește la Biserica Acoperământul Maicii Domnului, din București:
”Tot ce a făcut Domnul a făcut bine, dar omul intervine asupra creației lui Dumnezeu. Nu e bine să umblăm la zidirea lui Dumnezeu, aceste tatuaje sunt alegerea lor, ei cred că-s mai interesanți așa. Dar, este un păcat. Îmi amintesc de un bărbat care în tinerețe își făcuse tatuaje de la urechi până la degete. Venise la un botez îmbrăcat la costum și la cămașă, dar nu se simțea bine. Acum era frustrat că se văd acele ciudățenii de pe urechi și de pe palmă, își ținea mâinile mai mult în buzunar”.
Părintele Mirea Vîrtejanu a vorbit, pentru
, și despre gestul lui Connect-R, care, dintr-o imensă dragoste pentru părinții săi, Rodica și Aurel, și-a tatuat pe umăr chipul lor, cu mesajul ”Supereroii mei!”: ”Tablourile se fac pe pânză, nu pe piele, iar recunoștința se poartă în suflet. Nici din punct de vedere medical nu este bine, să știți. Am înțeles că acele substanțe ar putea provoca cancer. În plus, cu timpul, pielea se mai lasă, devine un desen inestetic. E alegerea fiecăruia, la urma-urmei, dar e un păcat”.
Povestea fabuloasă a călugărului Mihail trebuie să scape de tatuaje după ce a renunţat la Legiunea străină şi și-a găsit liniștea la mănăstire
După o viață grea, părintele Mihail și-a găsit liniștea la mănăstire. Acum, călugărul a trebuit să scape de tatuajele făcute în momentele sale de cumpănă. Primul tatuaj a fost făcut la vârsta de 16 ani, în memoria unui prieten bun de-al său. După ceva timp, un alt incident tragic l-a făcut pe tânărul care acum a devenit călugăr să apeleze tot la salonul de tatuaje, pentru a-și imprima amintirile dureroase pe piele. După mai mulți ani petrecuți în alte țări, tânărul a venit într-o scurtă vacanță la o mănăstire din zona Moldovei, mănăstire la care a și rămas pentru a-l sluji pe Dumnezeu pentru tot restul vieții sale
Primul său tatuaj a fost făcut la vârsta de 16 ani. Atunci, adolescentul care a devenit călugăr a decis că este momentul să își tatueze pe braț, în memoria unui prieten bun, mesajul: „Smile know, cry latter“ (n.r.-„Zâmbește acum, plângi mai târziu„-engl.), însoțit de o cruce. Mai târziu, un alt incident din viața tânărului l-a făcut pe acesta să apeleze din nou la salonul de tatuaje. De această dată el a cerut să îi fie imprimat pe abdomen un chip angelic. În acest mod el a încercat să ascundă sub tatuaje diferite amintiri care îl chinuiau, însă nu a reușit. Părintele Mihail nu a dus tocmai o viață liniștită în afara țării și, nu de puține ori, a fost încercat de soartă. Petrecerile și ieșirile cu prietenii reprezentau pentru el o „oază de liniște”.
De la vârsta de 13 ani tânărul a plecat împreună cu familia sa în Italia. Acolo și-a terminat studiile și s-a specializat în meseria de mecanic auto pe strung și freză. Câțiva ani mai târziu, tânărul care acum a ajuns să fie călugăr a trecut printr-un alt moment critic ce l-a făcut să-și dorească înrolarea în Legiunea Străină. Însă, cu toate că probele sportive le-a trecut, acesta a fost refuzat în Legiunea Străină din alte motive. Astfel, el a decis să plece în Anglia, de unde s-a întors acasă. Câțiva ani mai târziu, tânărul care acum a ajuns să fie călugăr a trecut printr-un alt moment critic ce l-a făcut să-și dorească înrolarea în Legiunea Străină. Însă, cu toate că probele sportive le-a trecut, acesta a fost refuzat în Legiunea Străină din alte motive. Astfel, el a decis să plece în Anglia şi de acolo a închis cercul, înapoi acasă.
„ Lumea imediat pune eticheta! Când văd că sunt tatuat, imediat se gândesc că am fost un golan în trecut sau un rocker. Chiar dacă nu îmi cunosc trecutul și povestea tatuajelor, ei tot mă cataloghează. Am căutat prin Suceava un studio de scos tatuajele, însă nu am găsit. Am vrut să merg în Capitală, însă era prea departe. Așa am ajuns aici, la Iași, la Ionuț. Mă bucur foarte mult că am găsit acest studio și chiar vreau să spun că mă simt ca acasă aici ”, a adăugat părintele.
Procedura de îndepărtare a tatuajelor este una costisitoare. În schimb, Ionuț Andrei Ezariu, patronul unui mare studio de tatuaje din Iași, a decis să nu îi ia bani călugărului. „Este o procedură destul de costisitoare. Însă nu îi iau niciun ban, pentru că vreau din tot sufletul să îl ajut pe părinte. Eu sunt de părere că, atunci când oferi mult, la fel primești înapoi“,
Împodobirea trupului cu un tatuaj este o practică veche, care a devenit tot mai populară de la o generaţie la alta, motivele fiind diferite la nivel cultural şi social. Din punct de vedere religios, există în Vechiul Testament o poruncă în care se specifică în mod clar cum sunt văzute tatuajele din această perspectivă.
Ce spune Biblia despre tatuaje: „Nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi“
Legea Vechiului Testament le-a poruncit evreilor: Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Levitic 19:28).
Deşi acest îndemn nu se regăseşte sub o formă atât de directă în Noul Testament, credinciosul este sfătuit în Noul Testament ca tot ceea ce face să facă pentru slava lui Dumnezeu: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu” (I Corinteni 10:31).
După cum menţiona şi preotul Eugen Tănăsescu, o posibilă explicaţie se regăseşte în Noul Testament dacă ţinem cont de semnificaţiile decorative ale unui tatuaj, astfel observând că el se încadrează perfect în rândul podoabelor trupeşti. În privinţa acestora, teologia creştină este foarte limpede şi vastă, afirmând că pentru un creştin nu trebuie să prevaleze frumuseţea exterioară, ci, dimpotrivă, frumuseţea interioară. Lucru pe care mulţi dintre noi îl ştim şi cu care, cred că suntem unanim de acord.
Iată câteva pasaje biblice în acest sens: Însuşi Hristos arată că valoarea trupului este inferioară sufletului, atunci când spune: «Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena (Matei 10, 28) la care se adaugă: Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic.» (Ioan 6, 63). Desigur în sensul sfinţirii vieţii, nu al negării oricărei contribuţii a trupului la valoarea vieţii.“
Sf. Petru se adresa femeilor aşa, mai spune Tănăsescu: «Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe, Ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.» Fragmentul este perfect aplicabil şi bărbaţilor, după cum preciza preotul Eugen Tănăsescu.
Acesta adăuga că un alt aspect ce trebuie luat în considerare este modestia. «Biblia ne învaţă că trebuie să ne îmbrăcăm cu modestie (1 Timotei 2:9). Unul dintre aspectele îmbrăcării cu modestie este acela de a fi siguri că trupurile noastre sunt acoperite adecvat de către îmbrăcămintea noastră. Înţelesul de bază al modestiei stă în a nu atrage atenţia celorlalţi asupra persoanei tale. Persoanele care se îmbracă cu modestie o fac astfel încât nu atrag atenţia celorlalţi. Tatuajele şi tăieturile sau obiectele agăţate de corp atrag în mod sigur atenţia. În acest sens, ele nu constituie lucruri care ţin de modestie.
Pe de altă parte, Biserica încurajează şi recomandă purtarea simbolurilor creştine, după cum observa Tănăsescu. Deci cum este privit un tatuaj cu simboluri creştine, ţinând cont că „însăşi cultul public face apel la o întreagă simbolistică creştină, prin obiectele liturgice folosite: vase liturgice, veşminte, pictură bisericească, arhitectura lăcaşurilor de cult etc“.
Cu toate acestea, nu putem face confuzii, este de părere Eugen Tănăsescu. Iar „obiecţia principală este, ca şi în cazul celorlalte tatuaje, încrustarea în propriul trup a acestor simboluri. Aceasta ar pune în umbră, tot prin prioritizarea exteriorului asupra interiorului, adevărul teologic cum că trupul este templu al Duhului Sfânt, aşadar al lui Dumnezeu. Nu ştiu cum ar arăta Hristos sau sfinţii tatuaţi, dar cert este că aceştia nu au folosit tatuajul ca formă de comunicare vizuală simbolică“, aşa cum puncta bloggerul adevarul.ro. Prin urmare, privind teologic, preotul Eugen Tănăsescu arată că tatuajul pare mai mult o formă exterioară de exprimare a personalităţii, o încercare de suplinire sau mascare a lipsei unor valori interioare autentice. Mai mult, atunci când tatuajul exprimă idei religioase străine de spaţiul creştin, tatuajul devine expresia sincretismului religios. Voit sau involuntar, posesorii unei culturi teologice mai rarefiate împrumută şi transmit, prin tatuaj, valori aflate în paralel sau în contradicţie cu Hristos.