Se împlinesc 165 de ani de la Unirea Principatelor Române sau Mica Unire. Pe 24 ianuarie 1859, Moldova se unea cu Ţara Românească, iar domnitor al ambelor principate era ales Alexandru Ioan Cuza. Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu au luat parte la evenimentele militare și religioase din Bucureşti, organizate în Parcul ”Carol I”, în timp ce preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă şi liderii principalelor partide de opoziţie a mers la Iaşi.
24 ian. 2024, 08:30
Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu autorităţile centrale şi locale, organizează, miercuri, în garnizoanele în care există monumente dedicate Ziua Unirii Principatelor, ceremonii militare şi religioase cu ocazia sărbătoririi a 165 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române. La ora 10.00, a avut loc o ceremonie de depunere de coroane de flori la Monumentul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Dealul Patriarhiei Române.
Ulterior a avut loc o ceremonie în cadrul căreia au fost decorate Drapelele de Luptă ale Statului Major al Forţelor Terestre şi Diviziei 2 Infanterie ”Getica”, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.
La acest eveniment au participat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu.
”Marcăm astăzi 165 de ani de la momentul fondator al României moderne. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești a realizat Unirea de facto a celor două principate și a reprezentat deschiderea unui drum ireversibil. Acesta a fost pasul esențial care a făcut posibil idealul nostru național, unitatea tuturor românilor, desăvârșit prin Marea Unire de la Alba Iulia din 1918.
Unirea celor două principate române într-un singur stat a fost realizată prin renunțarea la orgolii politice, un mod exemplar de a pune interesul poporului deasupra intereselor personale. S-au făcut, la acea vreme, eforturi diplomatice majore și a existat o susținere financiară de o amploare impresionantă prin implicarea activă a marilor personalități ale vremii, care au militat pentru idealurile unirii în afara granițelor și au pledat cu îndârjire cauza națională în fața Marilor Puteri.
Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Dumitru și Ion C. Brătianu, frații Golescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, C.A. Rosetti, Barbu Catargiu și Costache Negri sunt printre figurile proeminente cu o contribuție semnificativă la transformarea în realitate a visului unirii și la consolidarea conștiinței naționale.
Prin hotărârea lor, prin iscusința de a găsi soluții politice originale, au reușit să obțină acordul Marilor Puteri care, puse în fața faptului împlinit, nu s-au mai putut împotrivi voinței unui popor care își dorea cu orice preț unirea.
Entuziasmul cu care a fost primită vestea dublei alegeri în cele două principate reprezintă cea mai bună confirmare a faptului că unirea nu a fost doar un ideal al liderilor politici, ci și o dorință puternic înrădăcinată în sufletele românilor. Iar meritul elitelor vremii a fost că au înţeles aceste aspirații ale poporului.
Fără temelia clădită de Alexandru Ioan Cuza, nu ar fi putut deveni realitate statul român modern. Noul domnitor și-a asumat dezideratele pașoptiste, a înfăptuit reformele mult așteptate de românii de pe ambele maluri ale Milcovului și a pus bazele instituțiilor moderne, de tip european.
În doar câțiva ani de domnie, Cuza a promovat un sistem de educație pe trei niveluri, care introducea obligativitatea și gratuitatea școlii primare, a elaborat un nou Cod Civil și un nou Cod Penal, a împroprietărit și emancipat țăranii, a reformat sistemul judiciar și pe cel fiscal, a reorganizat administrația și a modernizat armata. Totodată, în această perioadă au fost înființate și primele universități moderne din România: la Iași, în 1860, și la București, în 1864.
Doamnelor și domnilor,
Această aniversare nu este doar un moment retrospectiv, ci și o oportunitate de a ne inspira din lecțiile valoroase ale trecutului pentru a proiecta un viitor mai bun pentru națiunea noastră. Decizia istorică de la 24 ianuarie 1859 a fost o alegere conștientă a parcursului nostru colectiv. În spiritul solidarității, românii din cele două principate au demonstrat atunci că unitatea este forța care transcende orice provocare. Contextul internațional din acele vremuri a fost unul dificil, însă clasa politică i-a dat, cu inteligență și curaj, un răspuns pe măsură, plasând țara deasupra intereselor personale sau de partid.
Anul 2024 are, la rândul său, o încărcătură deosebită, fiind anul în care alegerile pentru care suntem chemați la urne vor modela România de mâine. Într-o lume contemporană plină de provocări, este esențial să ne exercităm cu responsabilitate dreptul nostru democratic de a alege politicienii care să servească cu devotament națiunea, la fel cum au făcut și înaintașii noștri.
În 1859, condițiile geopolitice erau dificile, iar populația avea aspirații legitime. Astăzi, când Europa și întreaga lume se confruntă din nou cu provocări multiple, cetățenii așteaptă de la politicieni o direcție clară și fără echivoc, care să mențină nealterată direcția către prosperitate, dezvoltare și modernizare pe care s-a angajat România.
Statutul de membru NATO și atașamentul ferm față de valorile euroatlantice ne oferă acum cele mai solide garanții de securitate posibile. În același timp, România este un veritabil pilon de stabilitate într-o zonă marcată de turbulențe accentuate, cu o economie solidă, fiind angrenată într-un amplu proces de reformă a marilor sisteme publice. Toate aceste proiecte de anvergură trebuie continuate și de aceea este important să conștientizăm că deciziile pe care le vom lua în acest an electoral vor influența cursul țării noastre, iar fiecare vot reprezintă un angajament profund față de viitorul nostru comun.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, prin loialitate față de țară, rămâne un lider excepțional, un exemplu demn de urmat. Contribuțiile sale au transformat societatea și au adus un real progres în așezarea și funcționarea statului român modern. Realizările acestuia trebuie să reprezinte o veritabilă sursă de inspirație și o motivație pentru clasa politică actuală, îndeosebi în perioada următoare, pentru a continua eforturile reformatoare și de dezvoltare a țării.
Ziua Unirii Principatelor Române ne reamintește de spiritul vizionar și de curajul înaintașilor noștri care au îndeplinit acest ideal național. Să privim cu încredere către viitor, ancorându-ne în principiile și valorile europene care ne unesc și ne ajută să putem depăși orice crize și provocări.
Pentru că sunt moștenitori, continuatori și apărători ai valorilor care au condus la Unirea Principatelor, cu prilejul acestei sărbători naționale, am decis să decorez drapelul de luptă al Diviziei „Getica” și drapelul de luptă al Statului Major al Forțelor Terestre.
La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor, oriunde s-ar afla!”, a susținut președintele Klaus Iohannis, în discursul său.
Apoi a luat cuvântul și premierul Marcel Ciolacu.
”Domnule Președinte al României,
Doamnelor și domnilor membri ai Parlamentului și miniștri
Stimați militari,
Dragi români,
Ne aflăm astăzi la Mormântul Ostașului Necunoscut într-o zi simbol a istoriei poporului român. O zi care, la 165 de ani distanță, ne transmite la fel de puternic forța valorilor care ne definesc ca națiune. O zi care ne dă ocazia de a onora efortul și sacrificiile românilor care au luptat pentru idealurile noastre comune: unitate și suveranitate!
În toate momentele de cumpănă ale țării, poporul român a fost de fiecare dată capabil de eforturi naționale uriașe. Când totul părea împotrivă, românii au demonstrat o solidaritate impresionantă în fața provocărilor și a amenințărilor. Au arătat că știu să fie uniți și determinați în realizarea unui interes național comun.
Iar Unirea, așa cum au văzut-o înaintașii noștri, reprezintă simbolul puterii noastre colective, a capacității noastre de a depăși obstacolele și de a construi, împreună, un viitor mai bun.
Datoria noastră este să-i omagiem azi pe cei care au contribuit la realizarea acestui ideal. Oameni obișnuiți și lideri luminați deopotrivă, care au avut viziunea de a-și uni forțele pentru binele comun.
Sărbătorind Ziua Unirii, suntem însă datori să reafirmăm responsabilitatea noastră față de generațiile viitoare. Și să înțelegem că rolul nostru, ca lideri politici, este – în ciuda viziunilor diferite – de a genera coeziune și unitate și nu diviziune socială.
Trebuie să lucrăm ÎMPREUNĂ tocmai pentru ceea ce ne definește ca națiune, ne păstrează valorile, ne oferă o viață mai bună și un viitor plin de speranță copiilor noștri! Doar așa demonstrăm că luptăm pentru România!
Îmi doresc ca spiritul acestui loc sacru, Mormântul Ostașului Necunoscut, să ne inspire și să ne amintească întotdeauna că, indiferent de provocări, suntem mai puternici atunci când suntem UNIȚI.
UNIȚI, într-o țară stabilă – politic și economic, în care niciun cetățean să nu se simtă lăsat în urmă!
UNIȚI, într-o Românie respectată pe plan extern, care să-și apere cu tărie interesele!
UNIȚI, putem privi cu încredere spre viitor, conștienți că putem depăși orice provocare atunci când suntem solidari!
La mulți ani, dragi români! La mulți ani, România!”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
, unde au ajuns și liderul USR Cătălin Drulă, cel al PMP, Eugen Tomac, preşedintele formaţiunii Forţa Dreptei, Ludovic Orban. Liderul AUR George Simion și Diana Șoșoacă au ajuns și ei la Iaşi.
Peste 330 de militari vor defila în centrul municipiului Iaşi, pe 24 ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor, parada urmând să includă, în funcţie de condiţiile meteo, şi un survol al elicopterelor militare.
În cadrul ceremoniei militare vor participa militari şi angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, de la Brigada 15 Mecanizată, Batalionul 151 Infanterie, Batalionul 53 Comando ”Smaranda Brăescu” Bacău, Inspectoratul de Jandarmi Judetean Iaşi, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Iaşi, Colegiul Liceal Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc şi Şcoala Militară de Subofiţeri de Jandarmi ”Petru Rareş Fălticeni”.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ziua de 24 ianuarie 1859, ziua alegerii lui Alexandru Ioan Cuza la Bucureşti ca domnitor al Ţării Româneşti, după ce la 5 ianuarie fusese ales la Iaşi domnitor al Moldovei, este ziua în care s-au împlinit aspiraţiile naţionale ale revoluţionarilor de la 1848, care înscriseseră în programele lor idealul unirii Principatelor drept ”cheia de boltă fără de care s-ar prăbuşi întreg idealul naţional”.