La aproape un deceniu de la tragedia din clubul Colectiv, unde 65 de oameni și-au pierdut viața, sistemul de justiție românesc continuă să ofere imaginea unui stat incapabil să-și ducă până la capăt propriile procese. Cazurile legate de dezastrul din 30 octombrie 2015 sunt încă departe de o închidere clară, iar unele dintre persoanele condamnate fie au fost eliberate, fie nu au fost niciodată încarcerate.
Inițial condamnat la 4 ani de închisoare, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost ulterior achitat de instanță, fiind declarat nevinovat. Decizia, venită după ani de procese și presiuni publice, a stârnit revoltă printre familiile victimelor, care acuză că „sistemul și-a spălat propriile păcate”.
Condamnați, dar liberi
În mai 2022, Curtea de Apel București a dat sentința definitivă în „Dosarul Colectiv 1”. Printre cei condamnați se numără patronii clubului și doi ofițeri ISU, Antonina Radu și George Matei. Radu, condamnată la 8 ani și 8 luni de închisoare, nu a fost prinsă nici până azi. Ofițer ISU București la momentul tragediei, ea a fugit în Republica Moldova, unde încearcă să scape definitiv de pedeapsă.
Autoritățile române au cerut extrădarea ei, însă Curtea de Apel Chișinău a refuzat să recunoască sentința din România, argumentând că faptele s-ar fi prescris conform legislației moldovenești. Practic, Moldova a blocat executarea pedepsei, iar Antonina Radu (care și-a schimbat numele în Petrescu) a reușit să-și amâne detenția, profitând de hățișurile birocratice.
În august 2024, pirotehnistul Viorel Zaharia, condamnat la 6 ani și 10 luni de închisoare, a fost eliberat condiționat, cu doi ani înainte de termen. Judecătorii au motivat decizia prin „comportamentul ireproșabil” al deținutului, deși acesta nu a plătit niciun leu din daunele morale stabilite în dosar. Urmează cererile de liberare condiționată ale patronilor clubului, Paul Gancea și Costin Mincu, care vor fi judecate în noiembrie.
Dosarul Colectiv 2: statul, spălat pe mâini
Un alt dosar, legat de intervenția autorităților și tratamentul medical acordat răniților, a fost clasat de Parchetul General în iunie 2024. Procurorii au decis că nu există abuz sau neglijență în serviciu, deși 37 dintre cei răniți au murit ulterior în spitale, mulți din cauza infecțiilor nosocomiale. Declarațiile de atunci ale autorităților, „Avem de toate, facem ce fac și nemții”, s-au dovedit minciuni fatale.
Familiile victimelor au contestat clasarea, iar Înalta Curte a întors dosarul pentru reluarea anchetei, acuzând procurorii că nu au verificat cauzele reale ale morților din spitale și nici nu au identificat responsabilii din sistemul medical. În anchetă au fost audiați inclusiv Nicolae Bănicioiu și Raed Arafat.
La aproape 10 ani de la noaptea în care România a fost zguduită de flăcări și neputință, bilanțul e dureros: unii condamnați liberi, unii eliberați, alții dispăruți. Statul care trebuia să facă dreptate pare să fi obosit înainte de a-și duce misiunea la capăt. Pentru părinții și supraviețuitorii Colectiv, rana rămâne deschisă, iar justiția, o amintire la fel de arsă ca zidurile clubului din 2015.