Prof. Dr. Bogdan Doroftei, medic primar obstetrică-ginecologie, explică faptul că, atunci când un cuplu își dorește o sarcină, dar pentru mai târziu, embrionii obținuți prin fertilizarea in vitro pot fi congelați și păstrați chiar și 10-15 ani. Metoda oferă siguranță biologică și șanse reale pentru o viitoare sarcină planificată.
Totuși, medicul specialist atrage atenția în ceea ce privește accesul legal la embrioni, care în România este condiționat.
„Dacă te desparți de partener, nu mai poți avea acces la embrioni. Noi nu putem face transferul unei femei fără aprobarea soțului. Cei doi sunt proprietarii biologici ai embrionilor. Fără consimțământul ambilor, nu se poate începe sarcina”, explică Dr. Doroftei.
Riscul nu este doar juridic, ci și etic. În absența cadrului legislativ, o sarcină obținută fără acordul partenerului ar putea fi folosită pentru șantaj, manipulare financiară sau litigii de paternitate.
Paternitate post-mortem: practică medicală posibilă, dar blocată legal în România
S-a discutat intens în spațiul public despre cazurile în care un copil se naște după moartea tatălui biologic. În unele țări europene, acest scenariu este interzis din punct de vedere legal.
„În România, paternitatea post-mortem nu este reglementată. Există cazuri în care tatăl moare, iar femeia ar vrea să folosească embrionii înghețați, dar legislația nu are răspuns. Etic, vorbim despre un copil născut după moartea tatălui”, spune Prof. Dr. Doroftei.
Povestea unui caz fără precedent la Iași: o femeie solicită în instanță dreptul de a deveni mamă după ce partenerul său a decedat într-un accident rutier, cu puțin timp înainte de implantarea embrionului obținut prin fertilizare „in vitro”. Situația, prezentată recent într-unarticol al Ziarului de Iași , deschide dezbaterea privind limitele legale și etice ale paternității post-mortem în România.
În absența unui cadru legal, medicii sunt obligați să refuze astfel de proceduri, pentru a evita consecințe precum litigii succesorale, drepturi asupra copilului, filiație incertă.
Subiect sensibil: mamele surogat în România
O altă zonă gri este reprezentată de sarcina purtată de o altă femeie decât mama biologică. Deși cererea pentru mame surogat există, în România procedura nu este reglementată.
„Codul Familiei spune clar: mama este femeia care naște copilul. Atât. Aici se oprește legea. Medicina a evoluat, dar dreptul familiei a rămas în urmă”, explică specialistul.
Un singur caz de succes a fost înregistrat în România, printr-o procedură judiciară complexă, în care mama surogat a născut copilul, iar drepturile au fost transferate ulterior tatălui biologic prin instanță.
În România nu se pot face transferuri de embrioni către mame surogat, însă în alte țări procedura este acoperită legal, cu garanția obținerii certificatului de naștere pe numele părinților biologici.
Medicina poate. Legislația nu ține pasul
România are acces la aceeași tehnologie modernă ca marile centre din Europa: fertilizare asistată, testare genetică embrionară, crioconservare avansată. Provocarea este însă una de natură juridică.
„Legislația nu a ținut pasul cu progresele medicinei. De aceea, uneori pacienții se lovesc de limitele legale, nu de cele ale tratamentului”, concluzionează Prof. Dr. Bogdan Doroftei.