Consiliul local Vaslui va vota, cel mai probabil, interzicerea jocurilor de noroc în ședința din această săptămână, punând pe harta țării o a doua reședință de județ, după Slatina, care interzice păcănelele. Discuții despre astfel de măsuri se poartă în toată țara în prezent. Ba au apărut și studii cu pretenții științifice. Și cine să le facă altcineva mai bine dacă nu siteurile de cazino online, principalii și marii câștigători ai unor asemenea măsuri?!… C-așa-i în capitalism! Municipiul Vaslui are 22 de locuri ale unor asemenea „pierzanii” de bani, Bârlad – 12, iar Huși – 12, numere deloc mari față de alte orașe de asemenea proporții.
Proiectul privind interzicerea organizării și exploatării jocurilor de noroc pe raza municipiului Vaslui se află pe locul 24 pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Vaslui de joi, 26 martie 2026. Cu USR, care a propus înaintea tuturor măsuri împotriva jocurilor de noroc, desfășurând și o campanie în județ și întreaga țară, și consilierii care formează actuala majoritate din CL susținători ai acestei măsuri, proiectul de hotărâre are toate șansele să treacă la vot și să pună municipiul Vaslui pe harta țării ca a doua reședință de județ, după Slatina, care interzice păcănelele.
În contextul în care asemenea discuții se poartă în întreaga țară, au apărut și așa-zise „studii”, cu pretenții „științifice” care își propun să trateze problema păcănelelor. Dar cine să le facă altcineva mai bine dacă nu siteurile de cazino online, principalii și marii câștigători ai unor asemenea măsuri?!…
Astfel, online-casinos.ro vine cu o hartă interactivă (la această adresă: în care arată câte locații în care se „practică” păcănelele în întreaga țară, de unde rezultă că în municipiul Vaslui sunt 22 de locuri ale unor asemenea „pierzanii” de bani, în municipiul Bârlad există 12, iar în Huși 6. În orașul Negrești nu există, potrivit „studiului” nici o astfel de locație specială (harta se referă la locații destinate special jocurilor de noroc, nu și la baruri sau alte spații care au, printre altele și păcănele). Spre comparație, Slatina, municipiul care a interzis deja păcănelele, avea 18 astfel de locații, iar Botoșaniul – reperul nostru absolut în comparații nefericite -, nu mai puțin de 57 de săli de jocuri de noroc. Relativ la numărul de locuitori, municipiul Vaslui nu are un număr mare de săli de jocuri de noroc, potrivit hărții, dar este cunoscut că multe dintre aceste aparate se găsesc în baruri și alte astfel de locații.
Ce-i lipsește acestui „studiu” este latura „umană”, cea mai mică atingere la subiectul care, din timp în timp, atinge proporții naționale și răscolește emoțional: dramele umane pe care le produc păcănelele. Și ar fi culmea să existe, de vreme ce este elaborat de un site de „cazino”, ar fi culmea ipocriziei.
Interesant este că, potrivit „studiului”, peste 60% dintre zonele identificate în marile orașe sunt poziționate în puncte de tranzit masiv și zone comerciale tradiționale: Piața Obor (București), Piața Mărăști (Cluj), Gara Ploiești sau Podu Roș (Iași).
Bucuresti: În timp ce zona de Sud-Vest (Rahova-Alexandria) mizează pe volum și densitate ridicată (70 de locații), zona Unirii-Universitate funcționează pe un model de concentrare strategică, având cea mai mare densitate pe kilometru pătrat, dar un număr mai mic de locații, orientate spre publicul de tranzit și turiști.
București este orașul păcănelelor, primele trei locuri din țară fiind ocupate de zone din București care, împreună, însumează peste 160 de locații. Această cifră este mai mare decât totalul locațiilor din Iași și Cluj-Napoca la un loc.
„Spre deosebire de București (Centrul Vechi) sau Brașov (Piața Sfatului), axa pietonală principală a Oradiei este complet lipsită de astfel de locații. Acest lucru confirmă succesul hotărârilor de consiliu local din 2017 care au vizat protejarea experienței turistice și a patrimoniului vizual”, potrivit siteului.
Topul zonelor cu cea mai mare concentrație de săli de jocuri de noroc
Calea 13 Septembrie – Calea Rahovei – Șos. Alexandria – aproximativ 70 de locații – Sud-vestul Bucureștiului nu se remarcă prin volumul neobișnuit de mare de localnici, sau prin venituri mai mari decât media. Din contră, aici este vorba despre un areal cu vulnerabilitate socială ridicată, cunoscut mai degrabă pentru venituri reduse și rată înaltă de șomaj. Operatorii de jocuri de noroc aleg această zonă pe fondul dorinței jucătorilor de a avea acces la câștiguri rapide.
Șos. Colentina – Șos. Mihai Bravu – Piața Obor – aproximativ 50 de locații – În capătul nord-estic al orașului regăsim Șoseaua Mihai Bravu, arteră importantă ce leagă Obor de Piața Iancului. Aici converg mai multe cartiere dens populate și, mai mult decât atât, zona se bucură de o aglomerare mare de centre comerciale (precum binecunoscuta Piață Obor) și, în ultimii ani, de fenomenul de gentrificare. Astfel, operatorii de agenții de jocuri de noroc mizează în acest caz, strategic, pe volumul mare de trecători (în medie, 11.000 de oameni merg zilnic la Piața Obor).
Bd. Iuliu Maniu – Lujerului – Gorjului – aproximativ 42 de locații – Situat în vestul orașului, cartierul Militari și, în special, artera principală care îl traversează, adună numeroase agenții una lângă alta. Este unul dintre vechile cartiere muncitorești ale capitalei. Zona are, în continuare, o densitate ridicată de populație și trafic pietonal intens, motive pentru care a ajuns un punct geografic important pentru industria jocurilor de noroc.
Supranumit și raiul păcănelelor, Cluj-Napoca se lăuda în 2023 cu 45 de săli de jocuri de noroc, însă acest număr a crescut până la aproximativ 80 de unități active conform celor mai recente date din 2025. O agenție la circa 3.500 de locuitori – o densitate destul de mare.
Deși al 3-lea oraș ca mărime, Iașiul se află, de fapt, pe locul al doilea la nivel național ca număr de săli de jocuri de noroc, după Capitală. Numărul este mult mai mic decât în București, în jur de 91 de astfel de săli, însă densitatea de o agenție la aproximativ 3.000 de persoane rămâne un factor important.
„Harta păcănelelor din marile orașe ale României conturează o imagine destul de clară: sălile de jocuri de noroc au devenit omniprezente în peisajul urban, uneori în aceeași măsură în care întâlnim bănci, farmacii sau biserici”, este concluzia.