Descoperirea are implicaţii majore pentru cunoştinţele referitoare la practicile funerare şi viaţa religioasă din Egiptul Antic.
Fragmentul de papirus a fost găsit în abdomenul unei mumii descoperite într-un mormânt din epoca romană din Oxyrhynchus, din urmă cu aproximativ 1.600 de ani. Oxyrhynchus, cunoscut în epoca faraonică sub numele de Per-Medjed, a fost unul dintre cele mai importante oraşe ale Egiptului greco-roman. Ruinele sale se află în actualul oraş Al-Bahnasa, la aproximativ 190 de kilometri sud de Cairo, lângă ramura Nilului cunoscută sub numele de Bahr Yussef.
Cercetătorii de la Institutul pentru Studii ale Orientului Antic de la Universitatea din Barcelona, Spania, au descoperit mumia în timpul unei campanii recente de săpături efectuate între noiembrie şi decembrie 2025.
Ei au descoperit că mumia prezenta un element neobişnuit: un papirus plasat în dreptul abdomenului, ca parte a ritualului de îmbălsămare.
Anterior s-a constatat că mumiile egiptene din această perioadă conţineau papirusuri scrise în limba greacă, însă toate aveau texte cu conţinut magic sau ritualic.
Descoperirea papirusului cu „Iliada” marchează o premieră, fiind pentru prima dată când un text literar grecesc a fost găsit în contextul îmbălsămării, au notat cercetătorii.
Poemul epic, împărţit în 24 de cânturi, este atribuit lui Homer şi datează din jurul anului 800 î.Hr. Acesta se concentrează în principal pe Războiul Troian şi pe faptele eroice şi soarta tragică a lui Ahile, cel mai puternic războinic al armatei greceşti.
Poemul combină elemente ale culturii şi mitologiei Greciei antice, oferind informaţii valoroase referitoare la valorile grecilor din acea vreme, menţinându-se relevant chiar şi în vremurile moderne şi inspirând numeroase adaptări.
Textul din „Iliada” identificat în cadrul recentelor săpături aparţine Cântului al II-lea al poemului epic, potrivit cercetătorilor. Acesta conţine un pasaj celebru care enumeră forţele greceşti adunate înaintea Troiei.
Cercetătorii au declarat că nu sunt siguri în ceea ce priveşte motivul pentru care acest text grecesc anume a fost ales pentru mumificare.
Procesul de mumificare din epoca romană la Oxyrhynchus combina obiceiurile tradiţionale egiptene, greceşti şi romane.
Preoţii egipteni din acea perioadă se concentrau pe conservarea cadavrelor timp de peste 40 de zile, folosind natron pentru a le deshidrata şi înfăşurându-le apoi în pânză de in.
În loc să folosească vasele canopice tradiţionale pentru conservarea organelor, ei preferau să umple corpul cu materiale conservate, alături de papirusuri conţinând literatură greacă, sigilate cu argilă în interiorul cavităţii toracice sau pelviene.
„Nu este prima dată când găsim papirusuri greceşti, legate, sigilate şi încorporate în procesul de mumificare, însă până acum conţinutul lor era în principal magic”, a declarat Ignasi-Xavier Adiego, profesor la Catedra de Limbi Clasice, Romanice şi Semitice al universităţii spaniole.
„În plus, merită menţionat faptul că, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, la Oxyrhynchus a fost descoperit un număr imens de papirusuri, inclusiv texte literare greceşti de mare importanţă, dar adevărata noutate este găsirea unui papirus literar într-un context funerar”, a adăugat specialistul.
Până în prezent, săpăturile de la Oxyrhynchus au scos la iveală trei încăperi din calcar care conţineau mumii din epoca romană şi sarcofage din lemn, cu decoraţiuni.
Campaniile anterioare de săpături în oraşul străvechi au dus la descoperirea a 52 de mumii din epoca ptolemaică, dintre care peste o duzină aveau „limbi de aur”, un simbol al pregătirii pentru viaţa de apoi.