Unul dintre cele mai misterioase și valoroase monumente medievale ale Romei, Torre dei Conti, a fost zguduit din temelii zilele trecute, când o parte a sa s-a prăbușit peste muncitorii români care lucrau la restaurare. Turnul, considerat de poetul Petrarca „unic în lume”, a fost de-a lungul secolelor un simbol al Romei și un martor tăcut al istoriei care a modelat capitala Italiei.
Construit în urmă cu peste o mie de ani, Torre dei Conti (cunoscut și sub numele de Torre Maggiore sau Torre Secura) a fost odinioară una dintre cele mai impunătoare clădiri ale Romei medievale. Ridicat inițial în anul 858 de Pietro dei Conti di Anagni, turnul s-a înălțat deasupra Templului Păcii, construit de împăratul Vespasian. Se spune chiar că a fost clădit folosind pietre aduse din Colosseum.
O bijuterie medievală s-a prăbușit peste muncitorii români
De-a lungul secolelor, turnul a fost pe rând reședință nobiliară, fortăreață, închisoare, observator astronomic și, mai târziu, muzeu. În anul 1203, Papa Inocențiu al III-lea a ordonat extinderea construcției pentru a găzdui familia sa, acoperind-o cu plăci de travertin luate din Forumurile Imperiale. Turnul a devenit rapid un simbol al puterii papale, fiind folosit pentru protejarea procesiunilor religioase care legau Vaticanul de Lateran.
Valoarea sa istorică a fost recunoscută de-a lungul timpului. În secolul al XIX-lea, Regatul Italiei a decis să-l salveze de la demolare, în timpul lucrărilor de modernizare care au dus la apariția marilor bulevarde, precum Via Cavour. Mai târziu, regimul fascist al lui Benito Mussolini l-a scutit de la distrugere și chiar l-a transformat într-un simbol naționalist: în 1937, dictatorul l-a dăruit Federației Naționale a Arditi Italieni, care a amenajat în interior Mausoleul Arditi, loc unde președintele organizației, Alessandro Parisi, este și astăzi îngropat într-un sarcofag roman.
Deși a rezistat marilor transformări urbane, turnul nu a fost la fel de norocos în fața naturii. Cutremurele devastatoare din 1348, 1630 și 1644 i-au redus treptat înălțimea de la aproximativ 60 de metri la doar 29 de metri. Papa Alexandru al VIII-lea a încercat să-l salveze, adăugând două contraforturi masive, însă declinul părea inevitabil. În secolele care au urmat, Torre dei Conti a fost abandonat, transformat în depozit de cărbune și chiar grajd pentru animale.
Turnul vechi de 1.000 de ani, distrus chiar în timpul restaurării
Locul a revenit în atenție în ultimele decenii, când autoritățile italiene au decis să restaureze monumentul cu ajutorul fondurilor europene PNRR. Proiectul, derulat de Primăria Romei, avea ca scop consolidarea statică și restaurarea completă a turnului, transformarea lui într-un centru de servicii turistice, o sală de conferințe și o expoziție dedicată Forumurilor Imperiale.
Însă, în ciuda măsurilor de protecție, prăbușirea parțială a zidului a arătat cât de fragilă este această bijuterie arhitecturală. Specialiștii avertizaseră deja asupra „degradării severe” a structurii: pereți fisurați, infiltrații de apă, vegetație crescută în ziduri și vandalism. În interior, tavanul se prăbușise, iar picturile și decorațiile erau grav deteriorate.
Astăzi, Torre dei Conti rămâne un simbol al Romei care luptă între glorie și ruină, un monument care a fascinat poeți și savanți, dar care a ajuns să pună în pericol viețile celor care încearcă să-l salveze. Așa cum spunea Petrarca în urmă cu peste șase secole: „Turris illa toto orbe unica”, unică în lume. Numai că, acum, această unicitate pare să se destrame sub greutatea timpului.