Până după-amiaza, personalul s-a comportat decent, însă lucrurile s-au înrăutățit rapid: „Ulterior, am fost internată într-un salon unde ar fi trebuit să rămânem 24 de ore pentru supraveghere și interpretarea analizelor. Salonul avea aproximativ 27°C, copilul fiind extrem de agitat din cauza oboselii și a mediului închis. Geamul putea fi rabatat doar cu ajutorul unei asistente, însă, deși am solicitat acest lucru timp de ore întregi, nu a venit nimeni.”
Mama a descris situații revoltătoare legate de igienă și siguranța copilului: „Am avut nevoie să spăl biberonul copilului și am fost trimisă la baia comună din salon pentru a-i pregăti laptele, lucru inacceptabil în condițiile în care, recent, au existat cazuri grave de infecții în spitale. Copilul meu s-a agitat din ce în ce mai tare, iar branula de la mână era plină de sânge. A durat aproape o oră până a venit cineva să o scoată, deși am insistat de două ori.”
De asemenea, solicitarea mamei de a ieși cu copilul pe hol pentru a-l liniști a fost refuzată: „Holul era liber, am cerut voie să ies cu el, dar mi s-a spus că «se pot lua viruși». În același timp, asistentele stăteau în birouri, râdeau și povesteau, ieșind foarte rar.”
Copilul a rămas epuizat până seara: „Am rezistat până la ora 19, dar copilul meu era plin de bubițe de la căldură, umflat de plâns și aproape adormea de oboseală. Plătesc lunar sume mari către stat și am ajuns să-mi văd copilul tratat în aceste condiții. A fost una dintre cele mai proaste experiențe din viața mea. Doamnelor asistente, comportamentul vostru față de pacienți, mai ales față de copii, este inacceptabil. Medicii dau dovadă de respect, dar voi uitați complet de empatie.”
O altă mămică descrie condițiile spitalului ca fiind complet improprii: „Un spital absolut odios, o rușine a Moldovei și nu în ultimul rând al țării. În primul rând, asta nu e un spital pentru copii, n-am simțit o secundă că ar fi. O atmosferă comunistă, rece și respingătoare. Pe de altă parte, ca părinte, am fost nevoie să ies în pijamale din spital pentru o banală pastilă, deci efectiv m-am simțit ca într-un hotel de o stea. Pacienții stau în 27° în camere neaerisite și apoi ne mirăm de ce pleacă cu boli infecțioase din spital.”
Ancheta internă și tragedia unui copil de 1 an și 9 luni
Situația la „Sfânta Maria” capătă o dimensiune și mai gravă după decesul unui băiețel de un an și nouă luni, care a murit la două zile după ce fusese consultat de medici. Familia acuză neglijență gravă și lipsă de supraveghere corespunzătoare.
Mama copilului povestește: „Am observat că băiețelul avea febră și am venit cu el la unitatea de primire urgențe a spitalului acum cinci zile. Medicii i-au făcut analize, l-ar fi diagnosticat cu sinovită acută, adică probleme la un picior, apoi i-au dat drumul acasă.”
Două zile mai târziu, copilul a fost adus cu elicopterul SMURD, în stop cardiorespirator. Intervențiile de resuscitare nu au avut succes, iar familia acuză acum medicii că nu l-au tratat corespunzător.
Reprezentanții spitalului susțin că băiețelul prezenta probleme funcționale la picior și o afecțiune respiratorie minoră, pentru care s-a recomandat tratament acasă și revenirea la control peste patru zile. Conducerea spitalului a demarat o anchetă internă, iar rezultatele necropsiei vor stabili cauza exactă a decesului.
Experiențele mamelor relevă un pattern îngrijorător: condiții improprii, personal insuficient și întârzieri medicale care pot avea consecințe dramatice.
„Cum puteți avea pretenția ca un copil de 1 an și 3 luni să stea calm peste 24 de ore într-un salon mic, alb, fără stimulare? Rușine pentru lipsa de umanitate”, a mai spus mama care și-a internat copilul pentru supraveghere.
Tragedia copilului de un an și nouă luni subliniază urgența intervenției autorităților: reforme structurale, verificări stricte ale protocoalelor și instruirea personalului în comunicarea și empatia față de copii. Ancheta internă și necropsia vor stabili responsabilitățile precise, însă problemele sistemice rămân evidente.