Sursa foto: X/Harry Jager
Doi rezidenți ai străzii Schoorlaan din Heerhugowaard, Țările de Jos, au fost reținuți ca suspecți în cazul furtului de artă de la Muzeul Drents din Assen, care a inclus celebrul coif de aur de la Coțofenești și mai multe brățări dacice, scrie NOS.nl.
Conform publicației De Telegraaf și postului regional NH , este vorba despre un
tânăr, reținut în legătură cu acest jaf spectaculos. Vecinii celor doi s-au declarat complet surprinși de aceste arestări, subliniind că suspecții păreau oameni obișnuiți, fără legături cu activități infracționale, scrie
„Părea că el mergea pur și simplu la muncă. Ea era mereu acasă cu copiii. Să fi fost ea implicată într-un furt de artă? Așa ceva nu se poate!”, a declarat un vecin, șocat de situație.
Detalii din anchetă: ciocan descoperit la locul jafului și un vehicul incendiat
În urma furtului, autoritățile olandeze au găsit un ciocan la locul faptei, obiect despre care se presupune că a fost folosit pentru a sparge vitrinele muzeului. Mai mult, în orașul Alkmaar, nu departe de Heerhugowaard, a fost descoperit un autoturism incendiat, posibil utilizat în comiterea jafului.
Jaful a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar totul s-a desfășurat în mai puțin de trei minute. Hoții au reușit să sustragă mai multe artefacte valoroase din Tezaurul Național al României , inclusiv celebrul coif de aur de la Coțofenești și mai multe brățări dacice.
Coiful de la Coțofenești – o piesă de valoare inestimabilă pentru patrimoniul României
Istoria și descoperirea coifului
Coiful princiar getic de la Coțofenești datează din secolul al IV-lea î.Hr. și a fost descoperit întâmplător în anul 1928 , în satul Coțofenești, comuna Vărbilău, județul Prahova . Artefactul era îngropat într-o așezare getică din perioada Latène , indicând un mediu local traco-getic.
Confecționat din foaie de aur , coiful este decorat cu simboluri specifice culturii getice:
Calota conică este împodobită cu rozete conice dispuse în rânduri orizontale.
Frontalul dreptunghiular este decorat cu o pereche de ochi proeminenți și sprâncene răsucite , un motiv distinctiv al artei getice.
Obrăzarele fixe , ornamentate cu scene de sacrificiu ritualic, prezintă un războinic care înjunghie un berbec – un simbol al puterii și protecției.
Apărătoarea de ceafă , împărțită în două registre, este decorată cu animale fantastice .
Coiful de la Coțofenești prezintă influențe persane, grecești și scitice , similare cu alte artefacte princiare getice descoperite la Cucuteni-Băiceni (Iași), Peretu (Teleorman), Agighiol (Tulcea) și Porțile de Fier (Mehedinți) .
Scenele de sacrificiu sunt specifice artei persane și scitice,
Frizele cu animale fantastice reflectă influențe elenistice,
Ochiul apotropaic de pe frontal este un simbol getic de protecție împotriva spiritelor rele.
Coiful de la Coțofenești este considerat una dintre cele mai remarcabile piese de orfevrerie traco-getică , fiind realizat cu o măiestrie excepțională. Tehnica sa de execuție indică o tradiție locală avansată în prelucrarea aurului, demonstrând prestigiul și influența aristocrației getice.
„Coiful de aur de la Coțofenești este o capodoperă a artei traco-getice, reflectând influențe culturale diverse și măiestria meșteșugarilor vremii.”
— Muzeul Național de Istorie a României