„Dacă criminalitatea cibernetică ar fi o ţară, ea ar fi a treia economie mondială”, după Statele Unite şi China, provocând pierderi globale estimate la 14.000 de miliarde de dolari în 2026, potrivit unor date ale cabinetului de analiză de piaţă Statista, preluate către reasigurător.
În contextul unei ameninţări tot mai sistematice, „automatizarea joacă de-acum un rol central”, declară AFP un însărcinat cu riscurile cibernetice la Munich Re, Martin Kreuzer.
Atacatorii folosesc inteligenţa artificială pentru a-şi face atacurile „mai eficiente şi mai bine ţintite”, cu ajutorul unor sisteme capabile „să acţioneze în mod autonom, să ia decizii şi să ocolească mecanisme de apărare”, precizează el.
Acest lucru include e-mailuri de phishing extrem de personalizate, software-uri generate automat, deepfake-uri, clone vocale şi identităţi sisntetice care par întru totul credibile.
Cele mai răspândire atacuri cibertnetice rămân ransomware-urile, cu care hackeri blochează sisteme şi cer bani pentru a le debloca.
Numărul ransomware-urilor a crescut cu 50% în 2025, iar această tendinţă continuă în 2026, în pofida arestării unor actori majori, se arată în studiu.
Microîntreprinderi și IMM-uri, principalele ținte
Atacurile coordonate prin reţele de maşini piratate, cu scopul de a satura reţelele, s-au dublat, de asemenea, în 2025 şi se „democratizează” cu ajutorul propunerii unor servicii de închiriere,
Infractorii cibernetici au în comun faptul că vor „să-şi atingă obioectivele cât mai rapid posibil şi cu un câştig maxim”, potrivit lui Martin Kreuzer.
La un nivel avansat, infractorii colaborează cu state, mascând originea atacurilor şi accelerând operaţiunile mondiale.
„Observăm aici o evoluţie a instrumentelor şi metodelor, până la războiul hibrid, motivat de mize geopolitice”, atunci când ”dezinformarea este tot mai folosită ca o armă”, potrivit experului.
Atenţia publicului se concentrează în continuare asupra întreprinderilor mari, însă „majoritatea incidentelor şi sinistrelor cibernetice atinge microîntreprinderi şi IMM-uri”, arată autorii studiului.
Comparat cu riscurile catastrofelor naturale – în care aproape jumătate dintre pagube se preconizează că sunt asigurate în 2025 -, „nivelul de acoperire a asigurării la riscuri cibernetice rămâne larg insuficient, reprezentând doar o fracţie din această sumă”, subliniază Martin Kreuzer.