Pe 12 martie 2026, deschis cu ora 11:00, în Aula Academiei Române de pe Calea Victoriei nr. 125 din București, se va desfășura o simpozion academic organizat de Academia Română, în colaborare cu Primăria Hunedoara și Muzeul Național al Literaturii Române, consacrat uneia dintre cele mai marcante figuri din istoria Europei Centrale și Sud-Estice.
La eveniment vor participa cercetători din diverse instituții academice românești, care vor prezenta publicului multiple perspective asupra perioadei și vieții lui Iancu de Hunedoara.
Din partea Institutului de Istorie „AD Xenopol” din Iași va lua parte prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, cu prezentarea intitulată: „Făgăduim credință «iubitului nostru părinte»! Fragmente din istoria relațiilor domnilor Moldovei cu Iancu de Hunedoara”.
Simpozionul pune în evidență noi perspective și surse documente referitoare la contribuția politică, militară și diplomatică a lui Iancu de Hunedoara în cadrul Europei din secolul al XV-lea.
Deschiderea oficială: Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
Prezentările participanților: Ioan Drăgan, Serviciul Județean al Arhivelor Cluj Comemorarea lui Iancu de Hunedoara din 1956; dr. Daniela Marcu Istrate, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, București Manifestări materiale ale identității ortodoxe transilvănene în epoca lui Iancu de Hunedoara; dr. Ovidiu Cristea, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București Relația dintre Iancu de Hunedoara și Țara Românească: surse documentare inedit și noi perspective interpretative; prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, Institutul de Istorie „AD Xenopol”, Iași Făgăduim credință „iubitului nostru părinte”! Aspecte ale raporturilor dintre domnitorii Moldovei și Iancu de Hunedoara; dr. Alexandru Simon, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca „Bunul turc”, „atletul lui Christos”: diversele fațete europene ale lui Iancu de Hunedoara.
În comunicarea Academiei, Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, arăta: «Anul 2026 a fost instituit prin lege, promulgată prin Decretul 16/2026 (15 ianuarie), de către Președintele României, ca Anul Iancu de Hunedoara. Proiectul a fost inițiat de Primăria Hunedoara.
Anul acesta se împlinesc deopotrivă 570 de ani de la victoria de la Belgrad (21-23 iulie 1456) și de la trecerea în eternitate (11 august 1456) a lui Iancu de Hunedoara.
Dacă este să ne încredem în ceea ce au spus adversarii săi, Iancu a murit ca un „El Cid” al Balcanilor. Dacă este să-i urmăm pe alții, el a dispărut răpus de „molimă”. Toate arată că Iancu a fost mult mai mult decât un simplu războinic. Socotit fiu nelegitim al regelui și împăratului Sigismund de Luxemburg și numit în documente de tinerețe „Românul” (Olah), el a fost prezentat ca urmaș al Basarabilor din Țara Românească (pe al cărei tron a și ajuns o clipă să domnească). A fost „produsul” popoarelor de la Dunărea Mijlocie și de Jos din acel timp, al maghiarilor (pe care i-a condus și din rândul cărora și-a luat soție), al sârbilor (despre mama lui Iancu se zicea că ar fi fost de neam înalt sârbesc), al bulgarilor (cu al cărei vechi țari s-a zis că se înrudea și a căror coroană a poftit-o), dar și al turcilor (fiul său, Matia Corvin, și Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pretinzând că sunt rude, „prin valahi”).
Românii din posteritate l-au considerat erou național și i-au pus numele familiei în Imnul de Stat, iar occidentalii l-au prețuit ca pe „ultimul mare cruciat european”».
Simpozionul dedicat lui Iancu de Hunedoara are un eveniment academic de referință care reunește cercetătorii de prestigiu din principalele centre de studii istorice ale României. Prin diversitatea temelor abordate – de relațiile diplomatice cu Țara Românească și Moldova, până la dimensiunea identității religioase ortodoxe și percepția sa în Europa secolului al XV-lea – evenimentul oferă o viziune complexă și actualizată asupra acestor personalități majore a istoriei europene.
Prezentarea de noi documente și interpretări inovatoare demonstrează că figura lui Iancu de Hunedoara continuă să suscite interesele cercetării contemporane, fiind esențială pentru dezvoltarea dinamicilor politice, militare și culturale din Europa Centrală și de Sud-Est medievală.
Simpozionul subliniază importanța colaborării interinstituționale în valorificarea patrimoniului istoric național și consolidează rolul Academiei Române ca principal forum de dezbatere științifică dedicat istoriei și culturii românești.
Evenimentul se adresează atât specialiștilor, cât și publicului interesat de istoria medievală, oferind o oportunitate unică de a explora moștenirea și impactul durabil al uneia dintre cei mai importante conducători din istoria țărilor române.
Conferința este transmisă în direct pe canalul Youtube al Academiei Române: https://www.youtube.com/@academiaromana8832/streams
Sursa: https://cotidianulhd.ro/simpozion-la-academia-romana-iancu-de-hunedoara-si-timpul-sau/