Senatorul Dumitru Manea (S.O.S. România) a reacționat public după distrugerea troiței de la Tâncăbești, monument ridicat în memoria celor 14 oameni asasinați în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938. Acesta susține că gestul nu este un simplu act de vandalism, ci o profanare cu implicații spirituale, istorice și morale, care pune la încercare responsabilitatea și legitimitatea clasei politice.
„Test de legitimitateSunteți, desigur, la curent cu profanarea și distrugerea troiței de la Tâncăbești, ridicată pe locul în care, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, au fost asasinați 14 oameni, la ordin politic. Erau legionari, dar aici nu despre legionari e vorba, ci despre cruce. Căci dărâmarea troiței ridicate la Tâncăbești, în memoria celor paisprezece oameni uciși fără proces și înlocuirea ei cu o perie de WC folosită, nu este un incident izolat, nu este o „glumă proastă” și nu este o simplă vandalizare. Este un act care lovește în trei planuri fundamentale ale identității românești: – planul spiritual, pentru că troița era o cruce iar o cruce este, în Ortodoxie, loc sfințit; – planul istoric, pentru că acea troiță marca una dintre cele mai grave crime politice comise de statul român modern; – planul memoriei colective, pentru că distrugerea unui monument funerar este o încercare de batjocorire a unei traume.
Când brațele unei cruci sunt retezate, în preajma zilei în care sunt comemorați cei asasinați acolo, asistăm la o combinație letală de ignoranță, ură și complicitate morală, cu un episod rușinos din istoria statului român. Noi, parlamentarii, suntem în majoritate creștini și când am depus jurământul de credință, am jurat pe Biblie (cu câteva excepții care au jurat pe Tanak și Coran). Suntem, așadar, vizați direct de sacrilegiul de la Tâncăbești și, implicit, responsabili ca oameni politici. În cultura tradițională românească, troița are însă o încărcătură cu mult peste orice semnificație politică. Ea este altar creștin în aer liber, loc de rugăciune, hotar sacru, monument funerar și simbol apotropaic (protector al comunității). Românii ridicau troițe la răscruci, la marginea satelor, pe mormintele eroilor și în locurile unde s-a vărsat sânge nevinovat. Distrugerea unei troițe, sau simpla ei lovire, la propriu, era și este considerată în lumea credincioșilor ortodocși un păcat greu, comparabil cu profanarea de morminte. Nici turcii, în epoca fanariotă, nu se atingeau de troițe, decât extrem der rar.
Retezarea brațelor unei cruci nu este doar vandalism, ci negarea brațelor lui Hristos deschise lumii, mutilarea semnului mântuirii, semn de dispreț față de Dumnezeu și față de tradiția creștină a poporului român. În termenii teologiei ortodoxe, fapta este o „lucrare a întunericului”. Astăzi, se recurge, ca scuză, la argumentul facil: „a fost dărâmată pentru că era legionară”. Justificarea este nu doar falsă, ci și periculoasă, pentru că, în realitate, troița de la Tâncăbești marchează un loc unde statul român a comis o crimă și unde se comemorează morți executați fără proces, ceea ce constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale, indiferent cine sunt victimele, și amintește de abuzurile unui regim totalitar care nu avea nimic creștin, democratic sau legal în acțiunile sale. Să nu uităm și mai ales, să nu tăcem! În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, în plin regim totalitar al lui Carol al II-lea, statul român a comis una dintre cele mai abjecte crime politice din Europa interbelică. Sub pretextul „tentativei de evadare”, 14 lideri legionari, în frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, au fost sugrumați în dube, apoi împușcați din spate și aruncați într-o groapă comună la Jilava. Peste trupurile lor s-a turnat acid sulfuric. Ordinul a venit direct din structurile statului: ministrul de Interne Armand Călinescu, directorul Siguranței Mihail Moruzov, înalți ofițeri de jandarmi și penitenciare, totul cu aprobarea tacită a regelui Carol al II-lea.
Doamnelor și domnilor senatori,Cine lovește o cruce, lovește în fundamentul spiritual al acestui popor. Cine profanează un memorial, atacă memoria victimelor. Cine își permite să reteze și să pângărească o troiță, e susceptibil de a fi protejat de putere. Iar noi facem parte din această putere. Ca să ne dovedim calitatea de aleși ai poporului, suntem obligați să luăm atitudine. Este testul nostru de legitimitate în fața celor care ne-au ales”, a transmis Dumitru Manea, senator S.O.S. România.