Discuțiile privind salariul minim pe economie în 2026 au stârnit reacții puternice din partea mediului de afaceri, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Președintele IMM România, Florin Jianu, a criticat dur modul în care a fost luată decizia de majorare a salariului minim, susținând că aceasta ar fi trebuit evitată sau amânată, având în vedere contextul economic actual.
Într-o conferință de presă, Florin Jianu a declarat că salariul minim ar fi trebuit menținut la nivelul actual în 2026 și a atras atenția că hotărârea a fost luată exclusiv în cadrul unei coaliții politice, fără consultarea Consiliului Național Tripartit, organismul legal în care ar trebui să aibă loc dialogul dintre Guvern, patronate și sindicate.
„Mi se pare o lipsă de respect față de ceea ce înseamnă dialogul social. Legea spune clar că aceste decizii trebuie discutate în Consiliul Tripartit, nu stabilite prin negocieri politice”, a afirmat liderul IMM România.
Presiuni tot mai mari asupra firmelor mici
Florin Jianu a explicat că poziția IMM România nu este una ideologică, ci se bazează pe analize economice concrete și pe situația reală a firmelor. Potrivit acestuia, economia românească este deja sub presiune din cauza creșterii taxelor și impozitelor, a majorării TVA, a accizelor mai mari la combustibil și a costurilor ridicate cu energia.
„Avem 136.000 de firme închise până în luna octombrie, mai multe decât în tot anul anterior. IMM-urile sunt afectate grav și vor fi și mai afectate anul viitor. Lipsa de competitivitate este reală, iar multe companii pur și simplu nu mai rezistă”, a avertizat Jianu.
În acest context, liderul patronatelor a subliniat că deciziile economice nu ar trebui luate pe criterii politice sau electorale, ci în funcție de capacitatea reală a economiei de a le susține.
Florin Jianu a amintit că, în ultimii ani, patronatele au susținut creșterea salariului minim, uneori chiar mai ferm decât sindicatele. El a oferit ca exemplu evoluția salariului minim de la 2.250 de lei în 2022 la 4.050 de lei în prezent, o creștere pe care o consideră „exponențială” și peste rata cumulată a inflației.
„Economia a permis aceste creșteri, iar antreprenorii au fost primii care le-au cerut. Acum, însă, ei spun clar: atenție, nu ne mai permitem”, a spus Jianu.
Potrivit datelor IMM România, opt din zece companii declară că sunt deja afectate de măsurile fiscale adoptate, iar trei din zece iau în calcul concedieri. Liderul patronatelor a atras atenția că majorarea salariului minim, în acest context, riscă să ducă la pierderi de locuri de muncă, nu la creșterea nivelului de trai.
„Statul câștigă, angajatul nu”
Un alt punct criticat de Florin Jianu este faptul că majorarea salariului minim nu se reflectă real în buzunarul angajaților. El susține că statul este principalul beneficiar al acestor creșteri, prin taxele și contribuțiile colectate.
„Guvernul încasează mai mult, antreprenorul plătește mai mult, iar angajatul nu vede bani în plus. 50-60% din salariu ajunge la stat înainte ca omul să îl primească”, a declarat acesta.
În opinia sa, înainte de a discuta despre noi majorări, ar fi fost necesară o perioadă de stabilizare economică și măsuri clare de relansare a economiei, urmând ca dialogul privind salariul minim să fie reluat la jumătatea anului.
În ciuda acestor critici, coaliția de guvernare a anunțat că salariul minim brut pe economie va crește la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026. Decizia a fost luată în urma unei ședințe desfășurate la Palatul Victoria, la care au participat liderii partidelor aflate la guvernare.
Totodată, coaliția a convenit asupra unui pachet de măsuri care include reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației centrale, diminuarea subvențiilor pentru partidele politice, reducerea sumelor forfetare pentru parlamentari și modificări privind impozitul minim pe cifra de afaceri.
Guvernul a anunțat că măsurile de stimulare economică vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026.
IMM România susține că lipsa consultării reale cu mediul de afaceri riscă să adâncească problemele economice și să afecteze atât firmele, cât și angajații. Mesajul transmis de Florin Jianu este unul de avertisment: fără dialog social și decizii ancorate în realitatea economică, costurile vor fi suportate de întreaga societate.