Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat luni, 16 martie, că NATO nu poate interveni direct în Strâmtoarea Ormuz, subliniind că zona rămâne în afara sferei de competență a alianței.
„Am contactat NATO anterior, dar nu există țări NATO în strâmtoarea Ormuz”, a spus Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE.
UE menține însă operațiunea navală EUNavfor „Aspides” în Marea Roșie și Golful Persic, și explorează posibilitatea implicării statelor membre fie în coaliția de voluntari, fie prin modificarea mandatului operațiunii pentru a acoperi și Strâmtoarea Ormuz. Franța a propus crearea unei coaliții internaționale de escortă, iar Kallas a purtat discuții cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pentru lansarea unei inițiative similare cu cea de scoatere a cerealelor din Ucraina.
„Blocarea Strâmtorii Ormuz reprezintă o amenințare serioasă nu doar pentru petrol și energie, ci și pentru îngrășăminte și securitatea alimentară globală”, a avertizat Kaja Kallas.
Ea a subliniat că atenția acordată Orientului Mijlociu nu trebuie să distragă de la sprijinul pentru Ucraina, criticând relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc drept un „precedent periculos”.
Donald Trump avertizează NATO și cere ajutor internațional
Președintele Donald Trump a emis un avertisment dur: NATO se va confrunta cu un „viitor foarte sumbru” dacă aliații nu vor contribui la deblocarea strâmtorii. Donald Trump a subliniat că Europa și China depind semnificativ de petrolul din Golful Persic, spre deosebire de SUA, și a sugerat că lipsa unui răspuns ar putea avea consecințe grave pentru alianță.
În plus, Donald Trump a lăsat deschisă posibilitatea amânării vizitei sale de stat în China, programată între 31 martie și 2 aprilie, dacă Beijingul nu oferă sprijin pentru navigabilitatea în zonă.
„China importă 90% din petrolul său prin Strâmtoarea Ormuz, așadar este logic să ajute”, a explicat liderul american.
Reacții internaționale: ezitări și precauții
Mai multe țări importante au reacționat prudent la apelurile Washingtonului:
Blocarea strâmtorii iraniene afectează direct piețele globale de energie. Prețul barilului de țiței Brent pentru livrarea în mai a urcat la peste 104 dolari, marcând o creștere de 1,4% într-o singură zi, pe fondul incertitudinii privind aprovizionarea.
Situația rămâne extrem de tensionată, cu consecințe globale posibile nu doar asupra prețului petrolului, ci și asupra securității alimentare și a stabilității politice internaționale, în condițiile în care Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina influențează simultan dinamica geopolitică globală.