Românii din diaspora au trimis în țară, în perioada 2013 – prima jumătate a anului 2025, aproximativ 60 de miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, suma depășește de peste două ori valoarea inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și subliniază rolul remiterilor ca factor stabilizator în economia României.
„Per total, din 2013 până la jumătatea anului 2025, românii din afara țării au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro, o sumă remarcabilă, de peste două ori mai mare decât valoarea agreată inițial a PNRR. Un aspect important este stabilitatea și reziliența acestor sume. Cei plecați nu au uitat de „acasă”. Numai în 2024, încasările s-au situat în jur de 6,7 miliarde de euro, aproape 2% din PIB. Practic, suma este de două ori și jumătate mai mare decât acum un deceniu, pe fondul creșterii numărului de emigranți și a veniturilor lor”, a explicat oficialul BNR într-o postare pe LinkedIn.
Românii din Diaspora au trimis acasă aproximativ 60 de miliarde de euro între 2013-2025
Datele arată însă că, în paralel, o parte a banilor pleacă din România către alte țări. În 2024, aproximativ 1,7 miliarde de euro au fost trimise din România în străinătate, cu circa 60% mai mult decât în anul precedent.
„Per ansamblu, rezultă un net de aproximativ 5 miliarde de euro, diferența dintre încasări și plăți. După prima jumătate a anului 2025, însă, încasările încetinesc, iar plățile accelerează. Această scădere se explică probabil prin incertitudinile economice globale, creșterea costului vieții în străinătate și reîntregirea familiilor în afara țării, ceea ce reduce obligațiile de întreținere acasă. Sau, pur și simplu, mulți nu mai au cui să trimită bani”, a detaliat Cristian Popa.
Analiza BNR evidențiază și structura geografică a remiterilor. Aproape jumătate din total provin din Regatul Unit și Germania.
„Deși diaspora din UK este numeric doar un sfert din cea din Italia, Spania și Franța, contribuția sa financiară depășește acum pe cea a diasporei mult mai numeroase din aceste țări. Față de acum un deceniu, nivelul remiterilor din Regatul Unit este de aproximativ zece ori mai mare. Explicația ține atât de creșterea rapidă a comunității de români în UK după 2014, cât și de veniturile medii mai ridicate obținute acolo. În Italia și Spania, mulți români s-au stabilit cu familiile, au cheltuieli locale mai mari și trimit mai puțin acasă. Structura ocupațională contează: diaspora din UK și Germania include mai mulți specialiști și muncitori calificați, în timp ce în Italia și Spania o parte relevantă a muncii se desfășoară în sectoare intensive în forță de muncă”, a mai spus oficialul.
Pe lângă efectul direct asupra familiilor, remiterile au și un impact macroeconomic semnificativ. Ele contribuie la reducerea deficitului de cont curent și la stabilitatea monedei naționale, iar o parte din bani rămâne sub formă de economii sau investiții în România.
„Remiterile au efecte pozitive asupra gospodăriilor: reduc sărăcia, permit renovarea locuințelor, dezvoltarea micilor afaceri și sporirea incluziunii financiare. Mulți români au deschis conturi bancare și folosesc servicii financiare tocmai pentru a trimite și a primi bani. Totuși, aceste sume nu compensează exodul de forță de muncă și nu înlocuiesc politici publice eficiente”, a subliniat Popa.
El atrage atenția că, pe termen lung, remiterile ar putea scădea, deoarece generațiile tinere născute sau crescute în diaspora vor avea legături mai slabe cu România. Totuși, în prezent, banii trimiși de românii plecați reprezintă o sursă crucială de venit pentru sute de mii de familii, acoperind cheltuieli de trai, educație și sănătate.
„În spatele fiecărui transfer se află o poveste, o nevoie reală și dorul de casă. Rezultatul este că, anual, aproximativ 7 miliarde de euro ajung în România, bani care țin multe familii pe linia de plutire”, a conchis reprezentantul BNR.