România ar putea avea un rol într-o eventuală operațiune internațională menită să restabilească libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, însă detaliile concrete ale unei astfel de implicări nu au fost încă stabilite la nivelul statelor participante, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță.
Discuțiile au loc în contextul unei inițiative internaționale la care România s-a alăturat alături de alte zeci de state, după ce mai multe țări au semnalat îngrijorări privind blocarea de facto a uneia dintre cele mai importante rute maritime globale. Printre semnatari se numără și state precum Marea Britanie, Franța, Germania și Japonia, iar inițiativa a fost anunțată oficial după ce președintele Nicușor Dan a confirmat aderarea României la declarația internațională.
Documentul semnat de statele participante exprimă preocuparea față de restricționarea traficului naval și declară disponibilitatea acestora de a contribui la măsuri care să asigure reluarea navigației în zonă, însă fără a stabili în acest moment un plan operațional sau distribuirea exactă a responsabilităților.
România intră în discuțiile pentru Strâmtoarea Ormuz
Într-o intervenție publică, ministrul Apărării a explicat că, deocamdată, nu există o listă clară de solicitări sau un cadru concret în care fiecare stat să își definească rolul. Din acest motiv, România nu a fost în măsură să stabilească exact ce capabilități ar putea fi angajate în eventualitatea unei misiuni.
Oficialul a subliniat că discuțiile sunt încă la nivel preliminar și că statele implicate urmează să se întâlnească pentru a evalua nevoile operaționale și modul în care fiecare țară ar putea contribui.
Ministrul a precizat că România nu este parte implicată în conflictul din regiune și nu participă la ostilități, ci doar la discuțiile privind posibile soluții pentru menținerea libertății de navigație, un element esențial pentru comerțul global.
El a explicat că eventualele contribuții ale României ar putea fi stabilite în funcție de experiența acumulată în ultimii ani în domeniul operațiunilor de deminare, inclusiv în contextul incidentelor cu mine marine din Marea Neagră.
Tensiune maximă în Orientul Mijlociu
Potrivit acestuia, România dispune de specialiști în cadrul structurilor militare de stat major, capabili să contribuie la planificarea tehnică a unor operațiuni complexe, precum și de unități de scafandri de mare adâncime, care ar putea fi implicate în misiuni subacvatice, dacă situația o va impune.
Totuși, oficialul a subliniat că toate aceste scenarii rămân strict ipotetice în acest moment, întrucât nu a fost luată nicio decizie privind forma concretă a implicării internaționale.
În final, ministrul a reamintit că singura certitudine de până acum este angajamentul politic al României de a participa, alături de partenerii internaționali, la eforturile de asigurare a libertății de navigație, urmând ca detaliile operaționale să fie stabilite ulterior, în cadrul consultărilor multilaterale.