România intră în 2026 cu două vulnerabilități care se suprapun și se amplifică reciproc: lipsa competențelor digitale și diferențele persistente între femei și bărbați în accesul la putere, educație și bani. În ambele cazuri, datele europene plasează România în partea de jos a clasamentelor.
În zona competențelor digitale, Eurostat arată că, în 2023, doar 28% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau competențe digitale cel puțin de bază, în timp ce media Uniunea Europeană era 55%–56%. Aceeași statistică e confirmată și de platforma europeană de monitorizare a „deceniului digital”, care indică pentru România o acoperire de 27,7% în ediția 2024, față de o medie UE de 55,6%, cu o ușoară scădere față de anul anterior.
Inegalitatea se vede și în funcție de educație și vârstă. La nivel UE, diferența dintre persoanele cu studii superioare și cele cu educație redusă este uriașă: 80% dintre cei cu educație înaltă au competențe digitale de bază, față de 34% în cazul celor cu educație scăzută, un ecart de 46 de puncte procentuale. În funcție de vârstă, decalajul e și mai dur: în grupa 25–34 de ani, 69% dintre bărbați și 71% dintre femei au competențe digitale de bază, dar la 65–74 de ani proporțiile coboară la 34% la bărbați și 25% la femei.
Pe piața muncii, deficitul digital se vede în „masa critică” de specialiști. În 2024, ponderea specialiștilor IT în ocupare era de 2,8% în România, față de circa 5% media UE, iar ponderea femeilor în rândul specialiștilor IT era de 27,3%.
În paralel, România are și cel mai mic scor în UE la egalitate de gen, potrivit Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE). În ediția 2024 a Indexului Egalității de Gen, România are 57,5 puncte (din 100) și se află pe ultimul loc, în timp ce scorul UE este 71, arată oficialii Organizației Femeilor Antreprenor, structură lansată la Iași și cu filiale în toată țara.
Când scorul este „spart” pe domenii, se vede unde doare cel mai tare. România are un scor de 32,8 la domeniul puterii, mult sub restul domeniilor, unde stă mai bine la bani (72,8) sau timp (69,2), dar slab la cunoaștere (55,4). Iar în interiorul domeniului „putere”, subdomeniile indică o problemă structurală: scor 32,6 la putere politică și doar 18,1 la putere economică, în timp ce zona socială ajunge la 60,0.
Reprezentarea politică confirmă tabloul. În 2024, România era între țările cu cele mai mici ponderi de femei în parlamentele naționale din UE, cu 19,5% din mandate, față de media UE de 33,4%.
La salarii, România apare cu un „pay gap” neajustat mic la nivel european, 3,8% în 2023, dar acest indicator nu înseamnă automat egalitate reală în venituri sau în pozițiile de decizie, pentru că nu surprinde distribuția pe sectoare, roluri, ierarhii și tipuri de contracte.
Împreună, cele două probleme se leagă direct de șansele de angajare, accesul la servicii și la joburi mai bine plătite, plus participarea în zonele unde se iau deciziile. Cu alte cuvinte, nu este doar o discuție despre „internet” sau „discriminare”, ci despre cine poate ține pasul cu economia și cine rămâne pe margine.