„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.
Este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi”, a transmis Grindeanu pe Facebook.
Acesta a precizat că PSD își asumă partea sa de responsabilitate în această situație, fiind membru al coaliției de guvernare.
„Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească.
În loc să ne luptăm cu populiștii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze.
Am făcut ce am putut cu 22% în Parlament. Singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta:
Grindeanu spune că PSD a reușit să împiedice unele măsuri economice nocive, dar nu toate deciziile hazardate ale guvernului au fost stopate. Promite că acestea vor fi corectate prin măsurile de solidaritate de la buget, destinate pensionarilor, mamelor, veteranilor și copiilor cu dizabilități.
În opinia lui, responsabilul principal pentru direcția greșită este încăpățânarea și obsesia pentru imagine a conducerii, în locul dialogului și soluțiilor economice solide.
„Există însă și o vină colectivă. Iar românii nu sunt interesați de scuze și justificări. Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune. În acest ritm și mai ales în această direcție nu mai putem continua. Trebuie îndreptat urgent tot ce s-a greșit.
Românii nu sunt niște nume ce «poartă cheltuieli» într-un tabel, nici niște «asistați» sau «probleme bugetare». Sunt bunici, sunt părinți, sunt copii și tineri care depind de noi”, adaugă președintele PSD.
Grindeanu mai spune că este urgent să se oprească deciziile economice „stupide”, să se prioritizeze economia și să se renunțe la creșterea constantă a taxelor. De asemenea, insistă că trebuie implementat programul de relansare economică promis de PSD și că soluțiile trebuie discutate prin dialog real în Coaliție, nu impuse unilateral.
„Înțelegeți, domnule prim-ministru, că o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc!”
Adrian Câciu: „Țara este în gard!”
Deputatul PSD, Adrian Câciu, l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan, afirmând că „a refuzat aplicarea planului de stimulare economică și adoptarea bugetului în decembrie”.
„Țara este în gard! Contracția este majoră! Iar trimestrul I 2026 este tot pe minus pentru că Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică și adoptarea bugetului în decembrie!
Bolojan a băgat România în gard! Din punctul meu de vedere, este cel mai slab premier din istorie. Alții ar fi spus că e incompetent!”, a afirmat fostul ministru al Finanțelor.
Fifor: „Miracolul de la Bihor, care a promis ordine și competență aproape a ucis pacientul”
Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, a reacționat la rândul său la vestea privind recesiunea tehnică. Potrivit deputatului, din acest punct „începe evaluarea politică”.
„Acum… imaginați-vă un pacient intrat într-o sală de operație pentru o intervenție chirurgicală absolut banală. În locul unei echipe de chirurgi, în sală apare cineva cu o bardă. Încruntat nefiresc, sigur pe el, nu ezită, aplică «tratamentul» cu convingerea că știe exact ce face. Taie, taie, taie… În timp ce loviturile continuă, aparatele încep să indice degradarea funcțiilor vitale. Apoi vine semnalul critic. Stop. Pacientul a intrat în stop.
Din acest punct nu mai există dezbatere teoretică. Nu mai analizezi justificări, nu mai cântărești intenții. Te întrebi dacă îl lași pe omul cu barda fără nicio pregătire medicală să continue sau dacă îl oprești și aduci în sală urgent medici capabili să salveze pacientul”, a transmis acesta pe Facebook.
Fifor spune că România a intrat oficial în recesiune tehnică și că, odată ce partea tehnică a fost confirmată, urmează „evaluarea politică”.
El sugerează că responsabilitatea politică pentru această situație economică revine lui Ilie Bolojan, subliniind că fiecare criză economică poartă semnătura politică a celor aflați la conducere.
„Miracolul de la Bihor, care a promis ordine și competență aproape a ucis pacientul. Liderul care a justificat duritatea prin stabilitate a reușit doar blocarea economiei, sărăcirea românilor, afectarea profundă a coeziunii sociale având ca rezultat vulnerabilizarea strategică a României.
În politică, ruptura dintre promisiune și rezultat are efecte devastatoare. Pentru că, dincolo de simboluri, recesiunea tehnică pune în mișcare mecanisme economice concrete”, adaugă Fifor.
„În lunile următoare, efectele în cascadă sunt inveitabile”
Vorbește despre efectele provocate de măsurile luate de guvern: veniturile bugetare scad, investițiile private sunt amânate, consumul scade, companiile își reduc planurile de extindere, iar finanțarea devine mai scumpă.
„Economia schimbă registrul. Trece din modul de creștere în modul de protecție.
În lunile următoare, efectele în cascadă sunt inveitabile. Execuția bugetară devine mai dificilă, capitalul preferă să observe înainte să riște, piața muncii își pierde dinamica, iar viteza banilor încetinește. Dacă încrederea nu este restabilită, această stare riscă să se prelungească”, subliniază deputatul PSD.
Președintele PSD Arad avertizează că „tensiunile sociale se adâncesc, capacitatea statului de a finanța proiecte majore scade, iar poziția externă a țării devine mai fragilă”.
„În acel punct, economia începe să afecteze direct forța strategică. Iar peste toate aceste vulnerabilități se așază un fapt administrativ major: România nu are încă o lege a bugetului pentru 2026.
Pentru investitori, pentru administrație, pentru partenerii externi, acesta este semnalul suprem de incertitudine. Bugetul este instrumentul prin care un guvern își fixează prioritățile și oferă predictibilitate. Absența lui într-un moment de risc economic amplifică percepția de nesiguranță”
Fifor spune că pe lângă problemele economice, România se confruntă cu o criză de legitimitate: sondajele arată că aproximativ 73–76% dintre români nu au încredere în premier, amintind de un sondaj realizat de CURS.
„Pentru mediul economic și pentru investitori, această convergență înseamnă diminuarea capitalului politic necesar pentru a impune și a susține măsuri dificile. Partenerii externi citesc toate aceste date împreună, nu separat. Contracție economică, presiune socială, legitimitate fragilă, buget absent. Această combinație ridică imediat percepția de risc.
Când încrederea internă se prăbușește, vulnerabilitatea strategică a României crește inevitabil”, explică deputatul PSD.
Nu în ultimul rând, Fifor subliniază că vulnerabilitatea creată de recesiune, lipsa încrederii și tensiunea socială generează costuri mai mari și reduce capacitatea statului de a-și menține stabilitatea și credibilitatea.
„De aici înainte, discuția nu mai este doar economică. Devine o chestiune de reziliență a statului. Pentru că atunci când contracția, tensiunea socială, absența bugetului și pierderea încrederii se suprapun, efectul cumulat nu mai este conjunctural.
Devine structural. Iar într-un asemenea moment, întrebarea esențială nu este cine câștigă disputa politică, ci cine poate opri degradarea înainte ca ea să devină ireversibilă. Pentru că, la final, pacienții sunt România și românii”
România a intrat în recesiune tehnică
Economia României a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat pentru al doilea trimestru consecutiv contracție comparativ cu perioada precedentă, arată datele publicate de INS.
Potrivit INS, în trimestrul 4 din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%.
În același timp, însă, România a înregistrat în ultimul deceniu creșteri spectaculoase ale PIB-ului și ale complexității economice, potrivit studiilor Harvard University și analizelor PwC România. În perioada 2013–2023, PIB-ul a crescut cu aproximativ 83%, iar România a urcat nouă poziții în clasamentul global al complexității economice, o măsură a diversității și sofisticării industriilor dintr-o țară. Această evoluție a fost susținută de investițiile străine directe, care au crescut cu 95%, și de fondurile europene, cu impact major în sectoare complexe precum producerea mijloacelor de transport și a produselor electronice.