Opt state europene, printre care Germania, Polonia sau Grecia, au acceptat deja oferta lui Emmanuel Macron. Vor găzdui o parte dinarsenalul nuclear al Franței . Și vor participa la exerciții militare pentru a se pregăti în vederea unei eventuale riposte cu arme atomice.
„Această răspândire pe teritoriul european va răsturna calculele adversarilor noștri” , a spuspreședintele Franței, Emmanuel Macron .
„Legat de propunerea Franței, România este una dintre țările care a fost invitată la discuții. […] Președintele va avea în curând întâlniri relevante pe această temă, voi lăsa răspunsul în sarcina sa” , a spusministrul de Externe al României, Oana Țoiu .
Decizia finală va fi luată în CSAT
Decizia finală va fi luată în CSAT. Subiectul va fi abordat de Nicușor Dan și la întâlnirea pe care o va avea mâine cu președintele Poloniei, una dintre țările care au acceptat umbrela nucleară a Franței.
„Se analizează cu siguranță și avantaje și dezavantaje. […] Ai o capacitate care descurajează – poate fi interpretată și ca o atragere a țintei, pentru că totuși ai o astfel de capacitate aici” , a declarat, la Antena 3 CNN,ministrul Apărării, Radu Miruță .
„România ar trebui să facă o serie întreagă de modificări legislative în momentul în care ar dori să depoziteze arme nucleare aparținând altei țări. […] Am avea depozitată pe teritoriul nostru o muniție care este ofensivă. Întregul sistem este ofensiv. Noi, până la acest moment, avem doar sisteme defensive” , a spusanalistul militar gen. r. Cristian Barbu .
Ce rol ar avea Franţa într-un război atomic
„Într-o manieră similară, așa cum submarinele noastre strategice patrulează în oceane, garantând o capacitate permanentă de atac, forțele noastre aeriene strategice ar putea fi răspândite în profunzimea continentului european” , a mai spusEmmanuel Macron .
În schimbul protecției nucleare, statele care acceptă oferta lui Macron se angajează să dezvolte sateliți care să detecteze din timp eventuale atacuri. Și să participe la un eventual conflict cu sisteme de apărare antiaeriană și rachete cu rază lungă de acțiune. În orice scenariu însă, butonul rămâne doar la președintele Franței, numai el poate decide dacă și cum vor fi folosite armele nucleare.
Planurile lui Macron nu sunt pe placul Moscovei.
„Există un «dgr» important: după cum tocmai am văzut, orice inițiativă trebuie să fie acceptabilă pentru țările vecine, care nu ar trebui să se simtă amenințate de potențialii nou-veniți”, a transmis Maria Zaharova, potrivit agenției TASS.
Potrivit Mariei Zaharova, „toți cei care au urmărit știrile și-au dat seama că, în această chestiune, nu doar Tratatul de neproliferare și Agenția Internațională pentru Energie Atomică sunt importante, ci și atitudinile țărilor învecinate cu regiunea și dincolo de aceasta”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram.