Un jurnalist AFP din Teheran a auzit zeci de explozii violente sâmbătă în zori şi a văzut coloane de fum negru ridicându-se din estul capitalei. Puţin mai târziu, la fel ca în nopţile precedente, armata israeliană a anunţat că „loveşte ţinte ale regimului” în oraş.
În Israel, cel puţin o persoană a fost ucisă şi alte două rănite la Tel Aviv, potrivit serviciilor de urgenţă, la scurt timp după o alertă a armatei care semnala lansarea de rachete din Iran.
Şeful comandamentului intern al armatei israeliene, Miki David, a declarat într-un videoclip publicat pe reţelele de socializare că o rachetă cu submuniţie a provocat „distrugeri considerabile” într-un bloc de locuinţe.
„Apartamentul a fost lovit de o bombă cu submuniţii (…) care a străpuns acoperişul, a traversat un etaj, apoi a explodat la etajul al doilea”, a explicat el.
Armele cu submuniţie sunt concepute pentru a dispersa zeci de încărcături explozive de mici dimensiuni pe o zonă extinsă. Pe lângă faptul că au o rază de acţiune extinsă, o parte din aceste încărcături nu explodează la impact şi, prin urmare, provoacă adesea victime în rândul populaţiei civile pe termen lung. Acest tip de arme este interzis printr-o convenţie din 2008, semnată de peste o sută de ţări, dintre care nici Iranul, nici Israelul nu fac parte.
Războiul a fost declanşat pe 28 februarie de atacurile americano-israeliene asupra Iranului. De atunci, conflictul afectează grav populaţia civilă din regiune şi provoacă perturbări în distribuţia gazelor şi a petrolului, care zguduie economia mondială. Ţări din întreaga lume au anunţat în ultimele zile măsuri pentru a răspunde la creşterea vertiginoasă a preţurilor la energie provocată de conflict.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat vineri că se aşteaptă ca obiectivele de război ale Washingtonului în Iran să fie atinse în „următoarele două săptămâni”.
„Când vom termina cu ei, în următoarele două săptămâni, vor fi mai slăbiţi decât au fost vreodată în istoria recentă”, a afirmat ministrul american în faţa jurnaliştilor, la finalul unei reuniuni a G7 în apropiere de Paris.
Rubio a estimat, de asemenea, că Statele Unite ar putea să-şi atingă obiectivele fără a trimite trupe terestre. În schimb, potrivit Wall Street Journal şi site-ului de ştiri Axios, Washingtonul are în vedere trimiterea a cel puţin 10.000 de soldaţi suplimentari în regiune.
„Puneţi piciorul pe pământ iranian, şi 150 de dolari va deveni preţul minim al petrolului”, a promis vicepreşedintele iranian Esmael Saghab Esfahani pe X. Preţul Brent a încheiat vineri în creştere, la peste 112 dolari.
Emisarul american Steve Witkoff a declarat, la rândul său, că speră să poarte discuţii cu Iranul în cursul săptămânii.
„Credem că vor avea loc întâlniri săptămâna aceasta, sperăm cu adevărat acest lucru”, a declarat el în cadrul unui forum de afaceri la Miami, în timp ce Teheranul a afirmat în repetate rânduri că nu intenţionează să negocieze cu Statele Unite.
Potrivit mai multor mass-media americane, cel puţin zece soldaţi americani au fost răniţi în noaptea de vineri spre sâmbătă într-un atac iranian asupra bazei aeriene Prince Sultan, din Arabia Saudită, care a avariat, de asemenea, două avioane de realimentare.
Emiratele Arabe Unite au indicat că s-au confruntat sâmbătă cu atacuri cu rachete de croazieră şi drone iraniene.
Republica Islamică a îndemnat civilii să se ţină la distanţă de forţele americane prezente în Orientul Mijlociu şi, în special, să evite hotelurile din regiune care găzduiesc militari americani.
O modalitate de a răspunde la declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, care a amânat până pe 6 aprilie un ultimatum în care ameninţă să distrugă centralele electrice din Iran dacă strâmtoarea strategică Ormuz nu este redeschisă complet traficului maritim.
Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Iranului, au împiedicat vineri trei portcontainere să traverseze acest strâmtor, prin care tranzitează o cincime din comerţul mondial cu hidrocarburi, afirmând că trecerea era închisă navelor provenind din sau având ca destinaţie porturi „legate de inamic”.
La o lună de la izbucnirea războiului, civilii de toate orientările continuă să plătească un preţ exorbitant. Ca şi în Teheran, unde nopţile sunt marcate de bombardamente.
Ensieh, o stomatologă din Teheran, spune că „îşi pierde puţin din speranţă în fiecare zi”. Astăzi, „suntem prinşi în cleşte între trei puteri care au înnebunit”, suspină această femeie de 46 de ani.
„Războiul mi-a smuls o parte din mine”, adaugă ea.
Situaţia se înrăutăţeşte şi în Liban, antrenat în război încă din 2 martie, când mişcarea şiită Hezbollah, susţinută de Teheran, a început să lanseze rachete asupra Israelului.
Aviaţia israeliană a continuat vineri să bombardeze sudul Libanului, câmpia Bekaa (est) şi suburbiile sudice ale Beirutului, considerate bastioane ale Hezbollahului, potrivit mass-media oficiale libaneze, care au înregistrat mai mulţi morţi.
Hezbollah a afirmat, la rândul său, că luptătorii săi au lansat o rachetă sol-aer asupra unui avion de luptă israelian deasupra Beirutului şi se angajau în lupte „cor la cor cu forţele armatei israeliene inamice” în sud, unde Israelul desfăşoară o incursiune profundă în vederea extinderii unei „zone tampon” de-a lungul frontierei sale.
Conform ultimului bilanţ oficial de vineri, războiul a provocat 1.142 de morţi şi peste un milion de persoane strămutate în Liban.