În evidențele Inspecției Judiciare, pentru unele dintre aceste aspecte au existat lucrări disciplinare și cereri de apărare a reputației profesionale:
Activitatea DNA
Procurorul Alexandru Liviu Lascu a fost cercetat pentru divulgarea unor informații din dosarele DNA, însă sesizarea a fost respinsă prin rezoluția din 5 octombrie 2023. Totodată, o acțiune disciplinară privind distribuirea pe Facebook a unor articole politice „a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că redistribuirea unor articole de presă … nu poate fi asimilată unor activități cu caracter politic”, arată instituția printr-un comunicat.
Procurorul-șef Marius Voineag a solicitat apărarea reputației profesionale față de postări ale membrilor USR, Secția pentru procurori apreciind că „ne aflăm în fața unei campanii sistematice, organizate, care implică mai mulți membri marcanți ai unui partid politic … toate aceste demersuri fiind de natură să afecteze grav reputația profesională a unui procuror”.
În cazul unei cereri similare depuse de Lascu Alexandru Liviu, Secția pentru procurori a respins solicitarea, subliniind că „este atributul procurorului-șef să își construiască o echipă de conducere, precum și să răspundă întrebărilor mass-media și să exprime opinii informate”.
Procurorul N. Cârlescu a reclamat presupuse imixtiuni ale conducerii DNA în anumite dosare penale, însă cererea a fost respinsă, fiind reținut că „infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atribuțiile legale ale procurorului ierarhic superior”.
În ceea ce privește postările online din mai 2025 care vizau procurorul-șef Marius Voineag, Secția pentru procurori a admis cererea de apărare a reputației, constatând că „sunt prezentate simple speculații cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție … fără a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative”.
Activitatea instanțelor de judecată
Inspecția Judiciară a analizat sesizările privind reorganizarea completelor de judecată la Curtea de Apel București, reclamată de procurorul-șef al DNA, Crin Nicu Bologa. S-a constatat că modificările nu vizau dosare specifice, ci întregul management al secției penale, fiind justificate de volumul de muncă și atribuțiile suplimentare ale judecătorilor, iar dosarele nu înregistrau întârzieri nejustificate.
În cazul dosarului nr. 6632/2/2013, judecătoarea Daniela Panioglu a fost acuzată de tergiversarea soluționării unui dosar timp de peste 9 ani. Inspecția a reținut întârzieri în înregistrarea și semnarea încheierilor de ședință. Totuși, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că întârzierile nu erau imputabile judecătoarei, iar decizia de a repune dosarele pe rol nu a afectat soluția finală.
Într-un alt dosar, judecătoarele Panioglu și Guluțanu au fost sancționate inițial pentru luarea măsurii arestării preventive după închiderea dezbaterilor în apel. Curtea Supremă a reținut că evaluarea sesizării și decizia de arestare se încadrau în atribuțiile judecătorilor, astfel că sancțiunea de excludere a fost revocată.
Judecătoarea Panioglu a fost cercetată pentru comportament agresiv în sala de judecată, adresându-se cu ton ridicat procurorului și colegilor. Inițial sancționată cu excluderea din magistratură, Înalta Curte a redus sancțiunea la avertisment, subliniind că atitudinea, deși nepotrivită, nu a încălcat dispozițiile legale în mod obiectiv.
În alte cazuri, judecătoarele Panioglu și Guluțanu au folosit expresii inadecvate în hotărâri, afectând imaginea procurorilor. Inspecția a aplicat sancțiuni de excludere, însă Înalta Curte a constatat incompatibilitatea inspectorului judiciar și a casat măsurile disciplinare.
Totodată, Inspecția a investigat decizia de respingere a contestațiilor și aplicarea unor amenzi judecătorești în mod nejustificat. Curtea Supremă a decis că aspectele țin de interpretarea legii, iar răspunderea disciplinară nu poate fi angajată în aceste condiții.
Comportamentul judecătoarei Panioglu în deliberări din 2016, inclusiv aruncarea unui dosar spre coleg, a fost inițial sancționat cu suspendare de 3 luni. Recursul a condus la diminuarea sancțiunii la reducerea indemnizației, constatându-se că incidentele au avut loc într-un context tensionat, fără a afecta fondul actului de justiție.
Verificările privind activitatea altor judecători, precum Maria Virginia Bărăscu și Anastasia Gargale, nu au relevat abateri disciplinare sau întârzieri nejustificate în redactarea hotărârilor, în contextul unui volum ridicat de muncă.
Activitatea colegiilor de conducere și controalele tematice
Inspecția Judiciară monitorizează respectarea principiilor de repartizare aleatorie a dosarelor și continuitatea completelor de judecată la nivel național. Verificările includ analiza resurselor materiale și umane, volumul de activitate al instanțelor și judecătorilor, respectarea termenelor legale și corectitudinea înregistrărilor în aplicația ECRIS.
În prezent, se află în derulare un control tematic la CA Pitești, T Argeș, T Mureș, T Hunedoara și T Ilfov, Judecătoriile: Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea și Luduș având ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instanțe, precum și posibile disfuncționalități administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen.
Toate rapoartele de control sunt aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii și publicate pe pagina Inspecției Judiciare, servind drept reper pentru eficientizarea activității instanțelor și parchetelor. Inspecția subliniază că, potrivit Legii nr. 303/2022, abaterile disciplinare vizează doar comportamentele manifestate în timpul serviciului față de colegi, personalul instanței, avocați, martori sau justițiabili, iar faptele în afara serviciului nu mai pot fi sancționate disciplinar.
Pentru toate celelalte aspecte expuse în materialul recorder, Inspecția Judiciară urmează să efectueze verificări suplimentare în perioada următoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 305/2022, a mai informat instituția.