În urmă cu 10 ani, în 2015, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a lansat un amplu proiect, intitulat Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), având drept scop cadastrarea tuturor proprietăților din România, inclusiv a monumentelor istorice. Programul, finanțat cu fonduri europene nerambursabile, își propunea înregistrarea proprietăților în sistemul electronic de cadastru și carte funciară, rezultat extrem de util și din perspectiva creării cadrului favorabil implementării unor proiecte vizând salvarea imobilelor monument-istoric.
Deși a avut ca termen de finalizare anul 2023, PNCCF este grevat, în prezent, de întârzieri semnificative în implementare, cifrele oficiale indicând faptul că doar 10% din unitățile administrative de la nivel național sunt cadastrate. Unele dintre aceste întârzieri au fost determinate de tergiversări în atribuirea contractelor, dar cele mai multe cauze ale întârzierilor rezidă în implicarea în proiect a unor firme cu capacități reduse de execuție, situație care se suprapune uneori pe un control și o coordonare instituțională firave, anemice.
O situație de acest fel întâlnim și la nivelul județului Iași, care are un specific aparte în raport cu alte județe din România, determinat de multitudinea de monumente istorice existente. În județul nostru cadastrarea monumentelor istorice constituie un pas absolut necesar pentru adoptarea și consolidarea măsurilor de protecție necesare. Acest lucru este evidențiat de faptul că, în multe cazuri din cele peste 1600 de imobile de patrimoniu cultural național înscrise în Lista Monumentelor Istorice nu există mențiunea în actuala carte funciară privind statutul juridic de „monument istoric”, în conformitate cu Legea 422/2001 privind protecția monumentelor istorice. Acest fapt este sesizabil în special în cazul bisericilor din zonele rurale ale județului, dar și al caselor și conacelor boierești din municipiul Iași, predispuse la dispariție, pe fondul intereselor imobiliare manifestate tot mai agresiv.
Lipsa menționării statutului juridic sau precizarea eronată a acestuia generează riscuri juridice și administrative în ceea ce privește implementarea unor proiecte/acțiuni vizând imobilele de patrimoniu. În ciuda inițiativelor întreprinse de Direcția Județeană pentru Cultură Iași referitoare la asigurarea protecției monumentelor istorice, remarcăm faptul că absența mențiunii din documentele cadastrale – opozabilă terților – vizavi de necesitățile de protecție a monumentelor istorice poate conduce la demolarea unora dintre acestea, periclitând preocupările de reabilitare și de punere în valoare a altora. Din acest considerent, progresul greoi, aproape insesizabil al implementării PNCCF generează riscuri în procesul de administrare a imobilelor – monument istoric.
Astfel, imobilele de acest tip ar putea face obiectul unor intervenții neautorizate care nu pot fi sancționate sau stopate. Mai mult decât atât, accesarea fondurilor publice sau europene în vederea implementării unor proiecte de reabilitare și punere în valoare, pentru a fi redate comunității, a imobilelor de patrimoniu este afectată de neclarificarea regimului juridic a acestora.
Din acest motiv, al necesității prezervării identității culturale și a protejării monumentelor istorice care definesc trecutul orașului și județului Iași, se impune o accelerare a implementării PNCFF, atât printr-o sporită implicare a antreprenorilor implicați în cadastrare, cât și prin creșterea gradului de preocupare a instituțiilor de control competente, la nivel județean și central.
Gelu Iutiș este istoric și publicist