AOAR arată că, după anul 2025, corecția bugetară s-a realizat în principal prin creșteri de taxe și presiune asupra mediului privat, fără o reformă consistentă a statului. Deficitul bugetar a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană, la 9,3% din PIB în 2024, cu un obiectiv de 8,4% în 2025, după pachete succesive de majorări de taxe. Fără aceste măsuri, deficitul ar fi rămas aproape de 9% și în 2025, ceea ce ar fi plasat datoria publică pe o traiectorie nesustenabilă. Pachetul de consolidare pentru 2025–2026 a inclus majorarea TVA cu două puncte procentuale, creșterea accizelor și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026.
Pentru 2026, previziunile internaționale indică o creștere economică modestă. Comisia Europeană estimează un avans real al PIB de 1,1%, după 0,7% în 2025, într-un context de consolidare fiscală care afectează consumul. Fondul Monetar Internațional anticipează o creștere de 1,4%, susținută parțial de investițiile finanțate din programele europene, iar OECD confirmă un scenariu de creștere moderată, bazată pe investiții și exporturi. Deficitul bugetar este estimat să scadă doar către 6,2–6,3% din PIB în 2026, peste pragul de 3%.
AOAR subliniază că ajustarea bugetară din 2025 s-a realizat aproape exclusiv pe seama celor care produc, prin taxe mai mari pe muncă și capital, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și impredictibilitate fiscală. Organizațiile mediului de afaceri au semnalat impactul negativ al acestor măsuri asupra investițiilor și competitivității.
Cele 3 scenarii pentru 2026
Pentru 2026, AOAR conturează trei scenarii.
Pentru 2026, AOAR conturează trei scenarii. Primul, considerat cel mai probabil, este scenariul „echilibru superficial”, care presupune o creștere economică de 1–1,5%, o reducere lentă a deficitului către 6–6,5% din PIB, o inflație încă peste nivelul confortabil pentru mediul de afaceri, dar în scădere față de 2024–2025, și un impuls al investițiilor provenit în principal din fonduri europene și proiecte publice deja angajate. În acest scenariu, mediul privat rămâne prudent, concentrându-se pe eficiență și restructurare, nu pe expansiune, iar menținerea proiecțiilor depinde de absența unor crize politice majore și de existența unui dialog minim funcțional cu mediul de afaceri.
Scenariul pozitiv, denumit „drumul greu, dar corect”, are ca premise ajustarea reală a cheltuielilor publice, restructurarea aparatului bugetar, realizarea unui audit al programelor de cheltuieli, prioritizarea investițiilor cu impact economic, existența unui calendar clar de simplificare a fiscalității, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri, și creșterea predictibilității legislative. Acest scenariu presupune, de asemenea, o majorare a cursului de schimb în pași mici, în funcție de evoluția balanței comerciale. Rezultatul ar fi creșterea încrederii mediului de afaceri, relansarea investițiilor private și o creștere economică de peste 1,5–2% încă din 2026, bazată pe un mix mai echilibrat între consum, investiții și exporturi.
Scenariul negativ, „oboseala fiscală”, ar putea apărea dacă ajustarea continuă în aceeași logică din 2025, prin noi taxe, improvizații și amânarea reformei statului. În acest caz, AOAR avertizează asupra unei creșteri economice sub 1% sau stagnări reale, extinderii economiei gri sau negre, amânării investițiilor și relocării activităților către jurisdicții mai previzibile, precum și tensionării relației cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului.