De când marele perturbator al normelor internaționale s-a întors la Casa Albă în ianuarie, a devenit clar cât de puțin îi pasă de Europa, unii dintre colaboratorii săi apropiați sunt evident ostili.
Președintele SUA a redus ajutorul financiar și militar pentru Ucraina, a aplicat tarife împotriva Uniunii Europene și a atacat liderii acesteia, numindu-i „slabi”. Administrația sa este acum angajată într-o misiune de a interveni în democrațiile europene pentru a susține partide „patriotice” și pentru a orienta politica spre obiectivele anti-imigrație ale mișcării MAGA. Pentru lideri precum președintele României, dilema este mereu cât de mult să accepte prioritățile lui Trump, pentru că Europa încă are nevoie de America, și cât de mult să reziste ostilității sale față de valorile centrist-europene, mai scrie publicațiaPolitico.
Președintele Nicușor Dan, interviu pentru Politico
„Lumea s-a schimbat”, a spus Dan într-un interviu din apartamentul său de la etajul superior al unui hotel din Bruxelles. „Am trecut, într-un fel, de la o abordare morală a lucrurilor la una foarte pragmatică și economică.”
Liderii UE înțeleg acest lucru și își concentrează acum atenția pe strategii practice pentru a gestiona noua realitate a lumii lui Trump. Centriștii vor trebui să țină cont de un efort concertat al americanilor de a sprijini opozanții lor populiști de dreapta, pe măsură ce Statele Unite încearcă să influențeze direcția Europei.
Oficiali ai administrației, precum vicepreședintele JD Vance, au condamnat alegerile anulate din România anul trecut, iar noua Strategie de Securitate Națională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să influențeze politica europeană pentru a susține agenda anti-imigrație MAGA.
Pentru Dan, este „OK” ca politicienii americani să își exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influențeze” politica „nedemocratic” — de exemplu, plătind media din țările europene „așa cum fac rușii”.
Relațiile cu SUA sunt critice pentru o țară precum România, care, neobișnuit, a rămas deschisă către Vest în cei patru decenii de comunism. La marginea estică a UE, la granița cu Ucraina, România găzduiește o importantă bază NATO , care va deveni cea mai mare din Europa, precum și un sit american de apărare antirachetă. Totuși, administrația Trump a anunțat retragerea a 800 de soldați americani din România, stârnind îngrijorare la București.
Nicușor Dan a susținut că Europa și SUA sunt aliați naturali pentru că împărtășesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El crede că „o parteneriat real” va fi posibil „pe termen mediu”. Dar pentru moment, „suntem, într-un fel, într-o perioadă de tranziție în care trebuie să ne înțelegem mai bine”.
Evaluarea francă a lui Dan arată amploarea prejudiciului adus alianței transatlantice în acest an. Trump a creat incertitudine în toate aspectele alianței occidentale, chiar și prin refacerea relațiilor cu Vladimir Putin.
Uneori, europenii nu au știut cum să reacționeze.
Întrebat dacă Trump avea dreptate când a spus că liderii europeni sunt „slabi”, Dan a răspuns:„Da, există oarecare adevăr în aprecierea lui Trump. Europa poate fi uneori prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, a fost nevoie de luni de negocieri și de un summit tensionat la Bruxelles pentru a găsi o soluție de finanțare pentru Ucraina. Dar, și acesta e important, chiar și o UE divizată a luat în cele din urmă decizia importantă.”
Decizia de a împrumuta 90 de miliarde de euro prin datorie comună a UE pentru a sprijini Ucraina va menține țara în luptă împotriva lui Putin în următorii doi ani.
Așteptarea păcii
Conform liderilor UE care susțin planul (Ungaria, Slovacia și Cehia nu participă), acesta crește probabilitatea unui acord de pace, deoarece transmite lui Putin că Ucraina nu se va prăbuși dacă așteaptă suficient.
Nicușor Dan crede însă că sfârșitul războiului este încă departe, în ciuda presiunii lui Trump pentru încetarea focului. „Sunt mai pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el. „Partea rusă nu pare să dorească pace: cred că o pace peste două-trei luni ar fi mai avantajoasă pentru ei decât acum. Așa că vor continua să lupte — pentru că au făcut mici progrese pe teren.”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenskiy a spus la summitul Consiliului European că vrea ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a obține încetarea focului. Dan este de acord: „Desigur. Sprijinim Ucraina.”
Totuși, sancțiunile recente „extrem de puternice” impuse de Trump asupra firmelor petroliere rusești Rosneft și Lukoil ajută deja, spune Dan. El a salutat și angajamentul Americii pentru pace și deschiderea SUA de a oferi garanții de securitate pentru a susține un acord final. Dan speră ca Putin să nu obțină întreaga regiune Donbas, dar nu vrea să limiteze deciziile lui Zelenskiy: „Orice tip de pace în care agresorul este răsplătit nu este bun pentru Europa și pentru securitatea viitoare a lumii. Dar decizia pentru pace aparține doar ucrainenilor. Ei suferă atât de mult, deci nu îi putem învinui pentru nicio decizie.”
România joacă un rol critic ca hub operațional pentru transferul de ajutoare către Ucraina. Cu portul său la Marea Neagră, țara va fi vitală pentru viitoarele operațiuni de menținere a păcii. Soldați ucraineni se antrenează în România, iar țara colaborează deja cu Bulgaria și Turcia pentru a demina Marea Neagră, spune Dan.
Între timp, drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc de peste o duzină de ori de la începutul războiului la scară largă, iar un sat de la granița cu Ucraina a fost evacuat recent când dronele au incendiat un tanc de gaz. Dan minimalizează amenințarea:„Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenționat pe teritoriul nostru. Încercăm să spunem oamenilor că nu sunt în niciun pericol.” Totuși, România crește cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.
Dan, în vârstă de 56 de ani, a câștigat președinția în mai, într-un moment tensionat pentru România, cu 19 milioane de locuitori.
Fostul primar moderat al Bucureștiului l-a învins pe contracandidatul său populist, sceptic față de Ucraina, împotriva așteptărilor. Alegerile au fost reluate după ce tentativa inițială din decembrie a fost anulată din cauza acuzațiilor de interferență rusă masivă și activități ilegale în favoarea favoritului de extremă dreapta Călin Georgescu. Dosare legale sunt în curs.
Anularea alegerilor din România
Pentru mulți români, anularea alegerilor din 2024 a consolidat doar cinismul față de sistemul democratic. Ei doreau schimbare, iar aproape jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă pentru a o livra. Corupția rămâne o problemă majoră, iar Dan și-a propus să restabilească încrederea alegătorilor. În primele șase luni, s-a concentrat pe reduceri dureroase și nepopulare în sectorul public pentru a controla deficitul bugetar, cel mai mare din UE.„Pe problemele mari ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea mult” , a recunoscut Dan.
Acest lucru se va schimba. Un documentar recent despre presupusa corupție din sistemul judiciar a stârnit proteste în stradă și o scrisoare de protest semnată de sute de judecători. Dan urmează să se întâlnească cu ei săptămâna aceasta și va lucra la reforme legislative pentru ca cei mai buni magistrați să fie promovați pe merit, nu pe relații. „Oamenii de la vârf lucrează pentru rețele de interese, nu pentru binele public ”, a spus Dan.
De asemenea, a subliniat că statul nu a explicat suficient alegătorilor de ce au fost anulate alegerile de anul trecut. Mai multe detalii vor fi prezentate într-un raport așteptat în următoarele două luni.
Interferența rusă
Un aspect evident este că atacul Rusiei asupra democrației românești, inclusiv printr-o amplă campanie pe TikTok, nu a fost izolat. Dan spune că România a fost vizată de Rusia timp de un deceniu și că și alți lideri europeni se confruntă cu campanii similare de dezinformare și sabotaj. Nimeni nu are un răspuns complet la avalanșa de fake news online.
„Am discutat cu lideri din țări mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet. Dacă ai astfel de informații și ele ajung la jumătate de milion de oameni, chiar dacă a doua zi spui că sunt false, deja ai pierdut”, a spus el.
Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor conduce în sondaje cu aproximativ 40%, reflectând trendul din alte țări europene. Dan, care l-a învins pe liderul AUR George Simion în mai, crede că echipa sa trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a înfrânge populismul. De asemenea, își dorește ca politicienii naționali din Europa să nu mai dea vina pe Bruxelles pentru politicile nepopulare, pentru că asta alimentează cauzele populiste.
Dan a învățat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite state membre își aduc propriile idei. „Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este destul de dezbătut. Nu există un maestru birocratic care să aranjeze totul. Este democrație. Păcat că oamenii nu simt asta direct.”
Întrebat despre summiturile maraton care durează până după miezul nopții, Dan a spus:„Subiectele sunt bine alese, dar cred că dezbaterile sunt puțin prea lungi.”