Darea de pomană este unul dintre cele mai vechi și mai profunde obiceiuri din cultura românească, cu rădăcini adânci în spiritualitatea creștină. De-a lungul timpului, acest gest de milostenie a devenit un simbol al iubirii față de aproape și al respectului față de cei care nu mai sunt printre noi. Cu toate acestea, unele voci din rândul Bisericii Ortodoxe au început să ofere interpretări diferite, menite să readucă sensul inițial al tradiției, desprins de superstițiile acumulate de-a lungul secolelor.
În credința creștină,pomanaeste privită ca o formă de caritate și iubire sinceră, prin care omul își arată recunoștința față de Dumnezeu și față de cei adormiți. Actul constă în oferirea de hrană, bani sau bunuri celor aflați în nevoie, în numele unui suflet plecat dintre cei vii. Se consideră că această faptă bună ajută sufletul celui trecut în veșnicie să-și găsească liniștea, iar celui care dăruiește îi aduce binecuvântare și iertare.
Pomana este strâns legată depomenirea morților– se oferă la înmormântare, la parastase, în sâmbetele morților și în zile speciale precum Moșii. În tradiția populară, oamenii cred că prin aceste gesturi, sufletele celor răposați primesc „ajutor” din lumea celor vii, o formă de legătură tainică între două lumi.
Un punct de vedere surprinzător a fost exprimat de preotul Daniel Avram, de la Mănăstirea Turbați, care a provocat numeroase reacții după o declarație fermă publicată pe TikTok. Clericul a criticat percepția greșită conform căreia pomana ar fi o formă de „hrănire” a celor morți.
„Nu mai dați de pomană pentru morți. Mortul nu mănâncă, nu bea”, a spus acesta, explicând că sensul real al tradiției este altul. Preotul a subliniat că Biserica nu învață nicăieri că sufletele celor plecați ar consuma ceea ce se oferă în numele lor, ci că pomana este un act de iubire făcut „în numele Domnului”, nu pentru satisfacerea simbolică a celor adormiți.
„Când primește cineva pomană și spune «Bogdaproste», el de fapt spune «Dumnezeu să-ți dea bine», pentru că totul trebuie oferit din dragoste, nu pentru că mortul ar avea nevoie de mâncare sau băutură”, a mai adăugat preotul.
Creștinismul nu e singura religie în care se dă de pomană
Tradițiile diferă de la o regiune la alta, dar scopul rămâne același: exprimarea recunoștinței și a milosteniei. De obicei, se oferă alimente, colivă, fructe, vin, colaci, lumânări sau haine, iar gestul este însoțit de rugăciune și de o binecuvântare. În unele zone, oamenii dăruiesc chiar și bani sau obiecte utile, ca semn de solidaritate cu cei nevoiași.
Pomana nu este un gest exclusiv creștin. În Islam, „sadaqah” reprezintă o formă de caritate voluntară, menită să aducă binecuvântare și iertare. În hinduism, donațiile în alimente sau obiecte sunt considerate o purificare a sufletului, iar în budism, generozitatea este o virtute fundamentală, un pas către iluminare.
Dincolo de dimensiunea religioasă, pomana are și un rol moral și social. Ea cultivă empatia, altruismul și compasiunea, ajutându-i pe oameni să rămână uniți în jurul valorilor creștine. Cel care oferă se curăță spiritual, își deschide inima și se apropie de Dumnezeu prin fapte, nu doar prin cuvinte.Astfel, pomana nu este doar o obligație ritualică, ci o manifestare vie a iubirii, un gest prin care omul își exprimă recunoștința față de viață, smerenia și dorința de a face bine. În esență, nu mortul „primește” darul, ci sufletul celui care dăruiește se luminează.
Sursa: https://www.bzi.ro/preotul-daniel-avram-nu-mai-dati-de-pomana-pentru-morti-5391199