Cu aproape 17.000 de funcționari publici și peste 700 de instituții locale și teritoriale la sfârșitul anului trecut, regiunea noastră se situează pe locul al doilea după Regiunea Sud-Muntenia ca număr de angajați în administrația publică. Prin comparație, regiunea București–Ilfov, unde se concentrează sediile centrale ale marilor instituții, are până în 13.000 de funcționari și puțin peste 100 de instituții publice. Recent, premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu renunță și vrea să ducă mai departe reforma administrației locale, urmărind reducerea numărului de angajați și eficientizarea aparatului public. Acum, uitându-ne peste date, nu este exclus ca Regiunea Nord-Est să fie printre primele vizate de modificările pe care premierul le pregătește pentru administrația locală.
Datele ANFP arată concret dimensiunea fenomenului: Nord-Estul număra 16.976 de funcționari publici la sfârșitul anului trecut, în timp ce Sud-Muntenia avea 17.304 de oameni în instituțiile statului. Diferența este mică, dar mare dacă luăm în considerare populația:
Nord-Estul are aproape un milion de locuitori în plus față de Sud-Muntenia, care figurează cu 3,03 milioane de locuitori. Practic, în Nord-Est, fiecare funcționar trebuie să deservească mai mulți locuitori decât în alte regiuni, ceea ce poate crea o presiune mai mare, dar în același timp există și potențial pentru o organizare mai eficientă, astfel încât aparatul administrativ să funcționeze la fel de bine ca în regiunile mai puțin populate.
și în frunte, urmat de Suceava și Bacău
Diferențele se văd clar de la un județ la altul. În Regiunea Nord-Est, județul Iași se situează pe primul loc ca număr de funcționari publici, cu 5.158 de angajați pentru o populație de aproape 989.000 de locuitori, urmat de celelalte județe din regiune cu peste 2.000 de funcționari publici, anume Suceava (2.846), Bacău (2.631), Neamț (2.380) și Vaslui (2.056). În Botoșani, numărul angajaților din instituțiile statului ajungea anul trecut la 1.891, iar în total, cele șase județe însumau aproape 17.000 de persoane încadrate în aparatul administrativ.
Privind spre vestul țării, Iașul se apropie ca dimensiune a aparatului administrativ de marile centre urbane. De exemplu, în Cluj, 109 instituții aveau 5.406 de funcționari publici pentru 744.000 de locuitori, iar în Timiș, 130 de instituții ale statului aveau angajate anul trecut 4.909 de persoane care să deservească 763.000 de locuitori. În Bihor, unde Oradea a fost condusă ani la rând de Ilie Bolojan, 124 de instituții numărau doar 2.476 de angajați la stat, sub jumătate față de Iași, pentru 608.000 de locuitori, după cum reiese din analiza făcută de „Ziarul de Iași”.
La nivel național, situația se menține în aceeași linie, adică regiunile diferă nu doar ca număr de funcționari, ci și ca populație și număr de instituții. Dacă Sud-Muntenia avea 17.304 de funcționari în 737 de instituții pentru 3.030.754 de locuitori, Nord-Estul avea 16.976 de angajați în 702 instituții, pentru 3.974.110 de locuitori. În același timp, Sud-Estul număra 15.169 de funcționari în 530 de instituții publice pentru 2.714.642 de locuitori, iar Nord-Vestul avea angajați 15.095 de oameni în 586 de instituții pentru 2.798.667 de locuitori.
Regiunile Centru, Sud-Vest Oltenia și Vest au un aparat mai mic, raportat la populație: Regiunea Centru avea 14.613 de funcționari în 567 de instituții (2.592.993 locuitori), Sud-Vest Oltenia – 12.831 în 563 instituții (2.062.411 locuitori), iar Vest – 11.610 în 426 instituții (1.949.859 locuitori). Capitala și Ilfovul ies în evidență prin numărul mic de instituții: 12.633 de angajați lucrau în 119 instituții pentru 2.655.521 de locuitori.
România are un corp al funcționarilor publici îmbătrânit
În același raport ANFP regăsim și structura aparatului public din România: la nivel național, din cele 145.553 de funcții publice ocupate anul trecut, 53% erau la nivel local și 47% la nivel central. Structurile de conducere aveau un grad de ocupare de 87,5%, funcțiile de execuție – 82%, iar înalții funcționari publici – 80,6%. Funcțiile publice de conducere cuprind directori generali, directori adjuncți, șefi de servicii și birouri, precum și funcții echivalente în structurile locale, unde secretarul general al unității administrativ-teritoriale coordonează activitatea instituției.
Anul 2024 a adus însă o scădere a concursurilor pentru funcții publice de conducere. După vârful înregistrat în 2017 și o revenire în 2021, numărul de funcții scoase la concurs a scăzut constant: de la 1.627 în anul 2022 a ajuns la 1.372 în 2023 și 570 în anul 2024. Potrivit ANFP, această reducere este legată de măsurile fiscal-bugetare menite să asigure sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung. Ce mai scoate ANFP în evidență este faptul că funcționarii publici devin tot mai în vârstă, în condițiile în care vârsta medie a crescut de la 45 de ani în 2014 la 49 de ani în 2024, cu cea mai mare parte a personalului situată în intervalul 45–54 de ani.