Sursa foto: Patricia Brad
O escrocherie de tip spoofing a lăsat-o pe Patricia Brad, actriță la Teatrul Național din Cluj, fără 100.000 de lei și cu un credit pe numele ei.
Femeia a fost manipulată pas cu pas de hoți care s-au dat drept reprezentanți ai băncii și poliției, convingând-o să contracteze un împrumut pe care ulterior l-a depus într-un bancomat de criptomonede. Acum, artista va plăti rate lunare pentru un
pe care nu l-a folosit niciodată.
Totul a început cu un telefon înșelător
Patricia a primit un apel telefonic de la un număr care părea să fie al unei bănci cunoscute. Escrocul i-a spus că cineva încearcă să ia un credit pe numele ei în Iași. La scurt timp, a fost sunată de alți indivizi care s-au prezentat drept „polițiști” și i-au spus că e vorba de un caz grav de furt de identitate.
„M-au întrebat obsesiv cui am dat copie după buletin. Îmi inoculau ideea că sunt în pericol și trebuie să colaborez pentru a-mi proteja datele,” povestește actrița.
Escrocheria a continuat cu o pretinsă „anchetă”
Ulterior, a fost contactată de un alt bărbat care pretindea că este angajat al BNR și i-a cerut să contracteze un credit pentru a „bloca” orice tentativă de fraudă. I s-a promis că va primi banii înapoi, dar doar dacă respectă instrucțiunile.
Deși inițial nu a reușit să obțină creditul din cauza unei erori în sistemul ANAF, escrocii au insistat, iar Patricia a mers la o altă bancă, unde a primit împrumutul. A urmat indicațiile și a depus întreaga sumă la un bancomat de criptomonede. După ce banii au fost transferați, telefonul i-a fost închis. Abia atunci și-a dat seama că fusese înșelată.
Ce este metoda „spoofing” și cum funcționează
Metoda prin care a fost păcălită se numește „spoofing” – o tehnică prin care apelanții își ascund identitatea, afișând un număr aparent legitim, cum ar fi cel al unei bănci sau al poliției. În astfel de cazuri, e aproape imposibil să diferențiezi un apel real de unul fals, dar există aplicații care pot detecta astfel de înșelătorii.
Semnale de alarmă includ solicitările urgente de informații personale, întrebări neobișnuite sau presiunea de a lua decizii rapide.
Autoritățile, fără prea multe soluții
Patricia a sesizat poliția, însă i s-a transmis că șansele de a recupera prejudiciul sunt minime.
„Recomandăm cetățenilor să verifice sursele de contact și să nu răspundă la cereri suspecte. Nu există nicio instituție oficială care să ceară accesarea unui credit în numele protejării datelor personale,” a declarat Iulian Timșa, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, potrivit
Din păcate, prejudiciul nu se limitează la cei 100.000 de lei – artista va trebui să suporte și dobânda băncii.