Numeroasele anchete făcute de procurori de-a lungul timpului la vama Albița nu au dus nici măcar la reducerea corupției de aici. Dosar după dosar, anchetele au murit în instanță. Ultima oară, acum trei ani, Curtea ieșeană de Apel a pronunțat condamnări cu suspendare și achitări pe bandă rulantă.
Dosarul celor 27 vizează acțiuni întreprinse de vameși și polițiști în perioada 2021-2022. Lucrătorilor vamali li se reproșează că pretindeau și încasau mită fie pentru a închide ochii la conținutul unor portbagaje burdușite cu țigări sau alcool, fie pentru a interveni pe lângă polițiștii de frontieră maghiari în scopul de a lăsa să intre în spațiul Schengen persoane din Republica Moldova care nu ar fi avut acest drept. Șpaga „standard” era de 20 de euro, dar putea urca până la 100 sau chiar 250 de euro, în funcție de situația concretă. Procurorii vorbesc în rechizitoriu de șpagă ca de o practică generalizată. Totuși, inculpații au fost trimiși în judecată doar pentru unul, două sau cel mult trei acte de luare de mită sau de trafic de influență, respectiv cele pentru care au existat probe strânse de investigatori sub acoperire.
Parcursul sinuos al dosarului
Dosarul a fost trimis în instanță în fața Tribunalului Vaslui la începutul lunii martie 2023. Mai bine de un an a durat analiza rechizitoriului în prima etapă a camerei preliminare. Ancheta procurorilor a rezistat contestațiilor depuse de inculpați, magistrații vasluieni apreciind că probele au fost strânse legal, iar procesul poate începe. Același verdict a fost dat și de Curtea ieșeană de Apel, care a analizat contestațiile la decizia luată la Vaslui.
Principalul reproș adus de apărători rechizitoriului a fost tocmai faptul că procurorii s-au bazat pe datele strânse de investigatori sub acoperire. Avocații inculpaților au apreciat că această modalitate de conducere a anchetei a reprezentat practic o provocare, vameșii și polițiștii fiind îndemnați să accepte șpaga. Lucrătorii vamali nu aveau antecedente penale, iar în fiecare act de dare/luare de mită și trafic de influență descris în rechizitoriu, inițiativa oferirii de bani aparținuse investigatorului. Apărătorii au apreciat și că interpretarea faptelor de către procurori fusese tendențioasă, menită să susțină acuzațiile, încălcându-se astfel principiul conform căruia anchetatorii trebuie să culeagă probe și în favoarea suspectului. Susținerile apărării au fost respinse de judecători, aceștia făcând largi referiri și la jurisprudența europeană în domeniu.
Procesul va începe la Vaslui
Ancheta fusese una echilibrată, iar modul de operare al investigatorilor sub acoperire nu depășise limitele obișnuitului. Jurisprudența europeană acceptă gesturi precum oferirea de bani, fără a le considera provocatoare, atunci când este vorba de persoane suspectate deja. Or, ancheta procurorilor plecase de la sesizări îndreptate împotriva vameșilor. „Chiar dacă inculpații nu prezentau antecedente penale, existau suspiciuni că mai mulți polițiști de frontieră și vameși de la punctele de trecere ale frontierei unde își desfășurau activitatea ar fi primit foloase bănești în schimbul nețndeplinirii atribuțiilor de serviciu”, au arătat judecătorii.
Odată trecut de camera preliminară, procesul propriu-zis poate începe, urmând ca Tribunalul Vaslui să stabilească primul termen de judecată.