Nicușor Dan a clarificat și criticile legate de modul în care Cristina Chiriac a instrumentat dosarul din 2017 în care fostul episcop de Huși, Cornel Onilă, a fost victimă a unui șantaj.
Potrivit președintelui, procuroarea nu a ascuns probele, așa cum s-a afirmat, ci a trimis în instanță materialele relevante pentru infracțiunea investigată la acel moment.
În 2017, ancheta s-a limitat la fapta de șantaj reclamată de episcop. În urma perchezițiilor, au fost ridicate înregistrări care îl prezentau pe acesta în ipostaze compromițătoare. Procurorul de caz a disjuns ulterior dosarul și a trimis partea privind conținutul înregistrărilor către parchetul competent – Parchetul Curții de Apel Iași.
Ancheta a fost redeschisă în 2019, după dezvăluirile jurnaliștilor „Să fie lumină”, iar în 2025, Cornel Onilă a fost condamnat definitiv la 8 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale asupra unor foști elevi.
Nicușor Dan:„Am fost surprins de atacuri”
Președintele a declarat că a fost surprins de criticile apărute la adresa procuroarei.
„Am fost foarte surprins când am văzut atacurile la doamna Chiriac. Haideți să vă spun ce a făcut cu o echipă de 8-9 oameni la Iași. Avem trimiși în judecată președintele CJ Iași, primarul din Iași și președintele CJ Vaslui. Nu văd în altă parte din România unde se întâmplă” , a afirmat Nicușor Dan.
Acesta a subliniat că, în urma discuțiilor informale cu procurori din sistem, structura DNA Iași era considerată una dintre cele mai performante din țară.
Date oficiale despre activitatea DNA Iași
Președintele a respins și criticile privind rezultatele slabe ale DNA Iași, invocând modul în care trebuie interpretate statisticile.
Potrivit datelor oficiale, în 2025:
Restul cauzelor au fost soluționate prin clasări, declinări sau reuniri.
Nicușor Dan a susținut că este greșit ca performanța unei structuri de parchet să fie evaluată doar prin numărul rechizitoriilor, explicând că acordurile de recunoaștere a vinovăției reprezintă o practică eficientă în contextul actualului cadru legal.
„Se vorbește despre doar trei rechizitorii, dar trebuie luate în calcul și acordurile de recunoaștere a vinovăției. Codul Penal și Codul de Procedură Penală au îngreunat activitatea” , a declarat acesta, acuzând „manipulare” și „rea-credință” din partea criticilor.
Clarificări privind declarația de avere
Șeful statului a abordat și controversa legată de averea Cristinei Chiriac.
În declarația de avere publicată în 2024 apare menționată suma de un milion de euro în conturi. Președintele a susținut însă că este vorba despre o eroare materială.
„Nu are un milion, ci 10.000 de euro” , a afirmat Nicușor Dan.
Cristina Chiriac a explicat, în cadrul interviului susținut la Consiliul Superior al Magistraturii, că suma a fost trecută greșit.
Vasluianca numită la conducerea Ministerului Public
Cristina Chiriac are o experiență de aproximativ 17 ani în magistratură. Și-a început activitatea la parchetele din Bârlad și Vaslui, iar din 2015 activează în cadrul DNA Iași. În 2022 a devenit procuror-șef de serviciu.
De-a lungul carierei, a fost implicată în dosare importante, inclusiv în organizarea flagrantului în cazul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui.
Numirea sa în funcția de procuror general a fost criticată de CSM, care a emis un aviz negativ. În ciuda acestui lucru, președintele a decis să o numească, susținând că decizia s-a bazat pe consultări în interiorul sistemului judiciar.
„Am avut discuții încă din ianuarie cu mulți procurori. La DNA era menționată constant structura Iași. Am fost foarte fericit că doamna Chiriac candidează” , a declarat Nicușor Dan.