Liderii europeni, precum preşedintele român Nicuşor Dan, au petrecut cea mai mare parte a anului 2025 încercând să găsească o soluţie pentru a convieţui cu Donald Trump. Sau – şi mai rău – fără el. De când marele perturbator al normelor internaţionale s-a întors la Casa Albă în ianuarie, el a arătat clar cât de puţin îi pasă de Europa, unii dintre principalii săi colaboratori fiind pur şi simplu ostili aliaţilor transatlantici, scrie POLITICO. Preşedintele SUA a redus ajutorul financiar şi militar acordat Ucrainei, a lovit Uniunea Europeană cu tarife vamale şi i-a atacat oe liderii acesteia, calificându-i drept „slabi”. Administraţia sa are acum misiunea de a interveni în democraţia europeană pentru a susţine partidele „patriotice” şi a orienta politica către obiectivele anti-imigranţi ale mişcării MAGA.
Pentru lideri precum preşedintele moderat al României, dilema este întotdeauna cât de mult să accepte priorităţile lui Trump – deoarece Europa încă are nevoie de America – şi cât de puternic să reziste ostilităţii sale faţă de valorile europene centriste. Mai există oare o adevărată alianţă transatlantică? l-a întrebat POLITICO.
„Lumea s-a schimbat”, a spus Nicuşor Dan în interviul acordat publicaţiei din apartamentul său de la ultimul etaj al unui hotel din Bruxelles. „Am trecut de la o modalitate – într-un anumit sens – morală de a face lucrurile la o modalitate foarte pragmatică şi economică de a face lucrurile”, a explicat el.
Liderii UE înţeleg acest lucru, a spus Nicuşor Dan, şi îşi concentrează acum atenţia asupra dezvoltării de strategii practice pentru a face faţă noii realităţi a lumii lui Trump. Centriştii vor trebui să ţină cont de eforturile concertate ale americanilor de a-i susţine pe adversarii populişti de dreapta, în contextul în care Statele Unite încearcă să schimbe direcţia Europei.
Oficialii administraţiei, precum vicepreşedintele JD Vance, au condamnat anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut din România, iar noua Strategie de Securitate Naţională a Casei Albe sugerează că SUA vor încerca să modeleze politica europeană în conformitate cu agenda anti-imigranţi a MAGA.
Pentru Nicuşor Dan este „în regulă” ca politicienii americani să îşi exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influenţeze” politica „în mod nedemocratic” – de exemplu, plătind media din ţările europene, „aşa cum fac ruşii”, a spus preşedintele român în interviul pentru POLITICO.
Europenii sunt slabi
Relaţiile cu America sunt esenţiale pentru o ţară ca România, care, în mod neobişnuit, a rămas deschisă către Occident, potrivit POLITICO, în timpul a patru decenii de comunism. Situată la marginea estică a UE, la graniţa cu Ucraina, România găzduieşte o bază NATO importantă – care în curând va deveni cea mai mare din Europa – precum şi o bază americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Dar administraţia Trump a anunţat retragerea a 800 de soldaţi americani din România, ceea ce a stârnit îngrijorare la Bucureşti, notează publicaţia de la Bruxelles.
Nicuşor Dan susţine că Europa şi SUA sunt aliaţi naturali, deoarece împărtăşesc mai multe valori decât alte regiuni ale lumii. El consideră că „un parteneriat propriu-zis” va fi posibil într-un orizont de timp „mediu”, dar, deocamdată, „ne aflăm într-un fel de perioadă de tranziţie în care trebuie să ne înţelegem mai bine reciproc”, a declarat şeful statului român în interviul acordat POLITICO.
Evaluarea sinceră a lui Dan relevă amploarea prejudiciului adus alianţei transatlantice în acest an. Trump a pus în pericol toate aspectele alianţei occidentale – chiar şi prin restabilirea relaţiilor cu liderul rus Vladimir Putin. Uneori, europenii nu au ştiut cum să reacţioneze, comentează POLITICO.
Întrebat dacă Donald Trump a avut dreptate când a declarat pentru POLITICO luna aceasta că liderii europeni sunt „slabi”, Nicuşor Dan a răspuns că „da”, există „un anumit” adevăr în evaluarea liderului de la Washington. Europa poate fi prea lentă în luarea deciziilor. De exemplu, a fost nevoie de luni de discuţii şi de un summit tensionat la Bruxelles săptămâna trecută, care s-a încheiat la ora 3 dimineaţa, pentru a se ajunge la un acord pentru finanţarea Ucrainei. Dar – şi acest lucru este esenţial – chiar şi o UE divizată a luat în cele din urmă „decizia importantă”, a punctat Nicuşor Dan.
Decizia de a împrumuta 90 de miliarde de euro din datoria comună a UE pentru un împrumut destinat Kievului, care se confruntă cu probleme financiare, va permite Ucrainei să continue lupta împotriva lui Putin în următorii doi ani. Potrivit liderilor UE care susţin planul (Ungaria, Slovacia şi Cehia nu vor participa), acesta face ca un acord de pace să fie mai probabil, deoarece îi transmite lui Putin semnalul că Ucraina nu se va prăbuşi dacă el aşteaptă suficient de mult.
Nicușor Dan, pesimist în privința închierii războiului
Dar Nicuşor Dan crede că sfârşitul războiului este încă departe, în ciuda presiunilor lui Trump pentru un armistiţiu.
„Sunt mai mult pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus Dan. Tabăra lui Putin nu pare să dorească pacea: „Ei consideră că o pace peste două, trei luni va fi mai bună pentru ei decât o pace acum. Aşadar, vor lupta mai mult, deoarece au înregistrat unele progrese mici pe teren”, explică Nicuşor Dan.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că doreşte ca Trump să exercite mai multă presiune asupra lui Putin pentru a accepta un armistiţiu. Întrebat dacă este de acord, Nicuşor Dan a răspuns: „Desigur. Noi susţinem Ucraina”.
Sancţiunile „extrem de puternice” impuse recent de Trump companiilor petroliere ruse Rosneft şi Lukoil deja ajută, a spus Dan. El a salutat, de asemenea, angajamentul lui Trump pentru pace şi noua deschidere a Americii de a oferi garanţii de securitate pentru a susţine un acord final.
Este clar că Nicuşor Dan speră ca Putin să nu obţină controlul asupra întregului Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să-i lege mâinile lui Zelenski, comentează POLITICO. „Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un anumit sens nu este bună pentru Europa şi pentru securitatea viitoare a lumii”, a spus preşedintele român. „Dar decizia pentru pace este doar pe umerii ucrainienilor. Ei suferă atât de mult, încât nu îi putem învinovăţi indiferent ce decizie vor lua”, a spus Nicuşor Dan.
România joacă un rol esenţial ca centru operaţional pentru transferul de provizii către vecina Ucraina. Cu portul său de la Constanţa, la Marea Neagră, ţara va fi vitală pentru viitoarele operaţiuni de menţinere a păcii. Soldaţii ucraineni se antrenează în România, iar aceasta colaborează deja cu Bulgaria şi Turcia pentru deminarea Mării Negre, a reamintit Nicuşor Dan.
Între timp, dronele ruseşti au încălcat spaţiul aerian românesc de mai multe ori de la începutul războiului pe scară largă, iar un sat de la graniţa cu Ucraina a trebuit să fie evacuat recent, când dronele au incendiat un vas care transporta gaz. Nicuşor Dan a minimizat însă ameninţarea, notează POLITICO. „Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenţionat pe teritoriul nostru”, a spus el. „Încercăm să le spunem oamenilor noştri că nu sunt deloc în pericol”, a adăugat Dan.
Cu toate acestea, România îşi măreşte cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.
Corupția și criza de încredere
Nicuşor Dan, în vârstă de 56 de ani, a câştigat preşedinţia în luna mai a acestui an, într-un moment tensionat pentru ţara cu 19 milioane de locuitori. Fostul primar centrist al Bucureştiului l-a învins pe adversarul său populist şi sceptic faţă de Ucraina, în ciuda tuturor pronosticurilor. Votul a fost repetat, după ce prima încercare de a organiza alegeri prezidenţiale a fost anulată în decembrie anul trecut, din cauza acuzaţiilor de interferenţă masivă din partea Rusiei şi de activităţi ilegale în sprijinul candidatului de extremă dreapta Călin Georgescu. Sunt în curs de desfăşurare procese judiciare, inclusiv acuzaţii împotriva lui Georgescu şi a altor persoane pentru o presupusă tentativă de lovitură de stat, menţionează POLITICO.
Dar pentru mulţi români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul faţă de întregul sistem democratic din ţara lor. Ei doreau schimbarea şi aproape jumătate din electorat a susţinut extrema dreaptă pentru a o obţine.
Corupţia rămâne astăzi o problemă majoră în România, iar preşedintele Dan şi-a asumat misiunea de a restabili încrederea alegătorilor. În primele şase luni ale mandatului său, însă, el a acordat prioritate reducerilor dureroase şi nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a ţine sub control deficitul bugetar, care era cel mai mare din UE.
„În ceea ce priveşte marile probleme ale societăţii, începând cu corupţia, nu am făcut prea multe”, a recunoscut Nicuşor Dan.
El a dat asigurări că acest lucru se va schimba.
Un documentar TV recent despre presupusa corupţie din sistemul judiciar a provocat demonstraţii de stradă şi o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.
Dan urmează să se întâlnească cu aceştia săptămâna aceasta şi va lucra apoi la reforme legislative menite să asigure promovarea celor mai buni magistraţi pe baza meritelor, şi nu a relaţiilor pe care le au. „Oamenii din vârf lucrează pentru mici reţele de interese, în loc să lucreze pentru binele public”, a afirmat Nicuşor Dan.
El crede, de asemenea, că statul nu a făcut încă suficient pentru a explica alegătorilor de ce alegerile de anul trecut au fost anulate. Mai multe detalii vor fi furnizate într-un raport aşteptat în următoarele două luni, a spus el.
Amestecul Rusiei
Un lucru care acum este evident este că atacul Rusiei asupra democraţiei româneşti, inclusiv prin intermediul unei vaste campanii de influenţare pe TikTok, nu a fost un caz izolat. Nicuşor Dan a declarat că ţara sa este ţinta Moscovei de un deceniu, iar alţi lideri europeni îi spun că acum se confruntă, la rândul lor, cu aceleaşi campanii de dezinformare, precum şi de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de ştiri false online, a arătat Nicuşor Dan. „Am discutat cu liderii unor ţări mai avansate decât noi şi cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă ai acest tip de informaţii şi ele ajung la jumătate de milion de oameni, chiar dacă a doua zi spui că erau false, ai pierdut deja”, explică el.
Partidul populist de extremă dreapta Alianţa pentru Uniunea Românilor este în fruntea sondajelor cu aproximativ 40%, reflectând tendinţa din restul Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în mai, crede că propria sa echipă trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a învinge populismul. Şi îşi doreşte ca politicienii naţionalişti din Europa să înceteze să mai dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile lor nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.
Dan a spus că a învăţat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite ţări membre îşi prezintă propriile idei. „Cu experienţa mea de şase luni, pot spune că este o dezbatere destul de aprinsă”, a declarat el. „Nu există un stăpân birocratic care să aranjeze lucrurile. Este o democraţie. Este păcat că oamenii nu simt asta în mod direct”, a comentat Nicuşor Dan.
Dar ce se întâmplă cu summiturile maraton ale UE, care îi ţin pe toţi la lucru până după miezul nopţii? „Subiectele sunt bine alese, dar cred că dezbaterile sunt puţin prea lungi”, a opiniat preşedintele României în interviul pentru POLITICO.