„Au venit unii certaţi cu şcoala, paraşutaţi politic în câte o funcţie şi au început să împartă bani în stânga şi dreapta”, acuză ministrul USR
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a afirmat că România nu este o ţară săracă, ci o ţară sărăcită. El a precizat că mulţi bani au fost împărţiţi în bătaie de joc, fără legături cu economia şi cu criterii financiare, nominalizând PSD şi PNL.
”România nu este o ţară săracă şi am văzut-o cu ochii mei pentru restul vieţii la Ministerul Economiei. E o ţară sărăcită. Au venit unii certaţi cu şcoala, care n-au reuşit să facă în viaţă nimic şi au fost paraşutaţi politic în câte o funcţie, s-au văzut cu putere politică, depăşiţi de situaţie şi au început să împartă bani în stânga şi în dreapta, fără a se uita ce se întoarce din banii ăia. Şi atât de mulţi bani s-au împărţit într-o bătaie de joc, fără legături cu economia şi cu criterii financiare, încât ţara a ajuns dintr-o ţară în continuare bogată, să aibă nevoie de o gură de aer de câţiva ani pentru a se redrămui banii pe care ţara îi produce. Nu sunt bani nu pentru că România este săracă, ci pentru că atât de tare s-a bătut joc de modul în care s-au cheltuit banii”, a declarat Radu Miruţă, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
El a precizat că ”s-a condus ţara într-un mod în care a fost o huzureală pe bani publici” şi că ”oamenii ştiu cine a condus ţara asta”.
Întrebat dacă îi este frică să dea nume pentru a nu-l deranja pe fostul premier Marcel Ciolacu, ministrul Apărării a răspuns: ”Nu mi-e frică. Cred că m-aţi văzut ca persoană despre cât de multă frică am să pronunţ nume. Însă e politică şi suntem într-o coaliţie de guvernare în care trebuie, fără să ne placem prea mult unii pe alţii, să luăm nişte decizii. Şi eu mă bucur de fiecare dată când reuşim să-i convingem pe partenerii de guvernare că luăm decizii în sensul de a mai reduce cheltuielile în aparatul de stat şi să ştiţi că îi înţeleg, chiar dacă acum sunt alţi şefi la partidele astea. Sunt partide vechi şi PSD şi PNL, că uite, le pronunţ numele, care nu prea pot să explice cum explic eu cu lejeritate că acum trei ani a fost o decizie proastă, acum doi ani a fost o decizie proastă, că tot PNL şi PSD. Sunt alţi oameni acum acolo care decid altfel”.
Radu Miruţă a recunoscut că nu este foarte plăcut să pună ”presiune pe un partid” cu care USR este la guvernare şi alături de care vrea să ia nişte măsuri. El a mai afirmat că a votat proiectele de la toate partidele dacă acestea au fost bune.
”Cred că lumea se uită la capacitatea de a alege care e decizia corectă. Eu vă spun că am votat şi proiecte AUR, vă spun că am votat şi proiecte PSD, vă spun votez proiecte, evident, PNL care sunt cele mai des care se suprapun cu ideile noastre. Dacă o idee e bună, nu poţi să nu o susţii doar pentru că se cheamă altfel partidul politic. Da, sunt situaţii în care PSD vine cu o propunere pe care noi o considerăm bună. Ce să spunem? Cred că e bună, accept că e bunã, dar nu vreau că vine de la PSD? Suntem absurzi. Lumea ne măsoarã după capacitatea de a împinge o decizie corectã. Dacă decizia aia corectã vine de la – izolat, rar – de la un partid cu care eu nu simpatizez, n-am nicio problemã să o accept, că e înspre binele oamenilor”, a declarat Radu Miruţă.
„Nu se taie norma de hrană pentru militari”
Ministrul Apărării a dat asigurări că nu se taie norma de hrană pentru militari, dar a recunoscut că s-a pus această problemă şi începuseră să se facă scenarii despre cum se poate implementa. ”Nu se taie norma de hrană. Nu s-a tăiat norma de hrană. S-a pus această problemă foarte vehement, să se taie norma de hrană, şi uitaţi că e un avantaj că e un ministru civil, politic, care a pus piciorul în prag şi care a avut argumente”, a afirmat Radu Miruţă. El a precizat că această idee nu a venit de la premierul Ilie Bolojan. ”Nu o să vă spun dintr-o discuţie cu şapte, opt oameni cine a venit să facă asta, că nu e genul meu să scot din conversaţii private. Dar pot să vă spun că nu a venit domnul Bolojan. Mi-ar fi foarte uşor să spun asta. Nu a venit domnul Bolojan cu ideea asta. A luat act de ea, că i s-a arătat şi începuseră să pornim scenarii despre cum să se implementeze asta. Am luat date din minister, în mintea mea au avut sens complet, m-am dus la domnul Bolojan cu aceste date şi domnul Bolojan a înţeles aceste date şi a acceptat aceste argumente”, a explicat ministrul Apărării.
El a precizat că Ilie Bolojan acceptă şi părerile altora dacă acestea sunt argumentate. ”Acuzaţiile unora că domnul Bolojan nu vrea să accepte păreri, din experienţa mea de vicepremier de câteva luni şi de ministru al Economiei înainte, nu este una adevărată. Poate că n-au alţii suficient de multe argumente şi spun ”Vreau că vreau eu şi atât, că îmi cere nu ştiu cine”. Ai puterea să argumentezi asta. Ai argumente puternice, domnul Bolojan, dacă avea o altă idee, nu spune nu, îţi ascultă argumentele“, a precizat ministrul Apărării.
El a amintit că norma de hrană este de 34 de lei pe zi şi poate ajunge până la 40 de lei pentru un scafandru, de exemplu. Radu Miruţă a afirmat că şi banii de cazare primiţi de subofiţeri care vin în Bucureşti sunt puţini, aproximativ 500 de lei.
”Probabil că şi salariile ar trebui dublate, probabil că si pensiile ar trebui de vreo trei ori mai mari, probabil că şi suma de bani pe care o primesc, sunt subofiţeri care primesc în Bucureşti în jur de 500 de lei pentru cazare. N-ai unde să stai de banii ăştia, dar realitatea e că factorul politic şi-a bătut joc de bani publici în ultimii ani şi România a ajuns atât să poată. De asta este un guvern care încearcă să reducă din cheltuieli, pentru ca România să-şi atingă din nou potenţialul, să poată cât trebuie să poată. Pentru că poate”, a subliniat Radu Miruţă.
„Vârsta medie de pensionare în MApN a fost de 52 de ani”
Ministrul Apărării a mai afirmat că vârsta medie de pensionare în Ministerul Apărării Naţionale a fost de 52 de ani, în condiţiile în care militarii se puteau pensiona la 48 de ani. ”E o lege pentru militari, care e încă proaspătă, de foarte scurt timp aprobată, care reglementează cum se întâmplă asta. Vârsta standard de pensionare, care pentru oamenii nemilitari e la 65 de ani, acum la Armata Română este de vreo 58 de ani şi ceva. Legea asta nouă care a fost promulgată spune că în 2035, că nu se poate peste noapte, şi pentru militari, vârsta standard va fi tot 65 de ani. Acum, cum este pentru grupele de muncă? Cum e în toată lumea asta. Sunt unii care stau în praf, stau în zgomot, stau în ploaie, stau în situaţii riscante, scafandru, paraşutist. Acelor oameni de la vârsta standard le scade vârsta de pensionare, adică tu nu trebuie să ajungi la standard, ţie ţi se consideră acceptabil dacă ai o anumită vârstă mai mică”, a afirmat Radu Miruţă.
El a precizat că este nedreaptă şi neadevărată comparaţia cu vârsta de pensionare a magistraţilor. ”Toată lumea încearcă să aducă prin comparaţie ce se întâmplă cu pensionarea în zona militară ce ştie că se întâmpla în zona magistraţilor. Este o comparaţie nedreaptă şi neadevărată. În zona magistraţiilor, indiferent la ce instanţă judecai, avea aceeaşi reducere a vârstei de pensionare. În zona militară, în funcţie de zona în care ai lucrat, paraşutiştii, scafandrii au cea mai mare reducere. Restul au o reducere de doi, trei sau cinci sau deloc ani faţă de vârsta standard”, a declarat ministrul Apărării.
El a precizat că anul trecut un singur militar s-a pensionat cu 13 ani mai devreme.
”Ideea că toţi militarii se pensionează cu 13 ani mai devreme, atât de tare m-a deranjat încât am stat cu cei de la resurse umane şi de la financiar şi am cerut situaţia pe tot anul trecut. Sunt vreo 80.000 de pensionari în România, militari. În plată. Anul trecut, o singură persoană, un singur om, s-a pensionat reducându-i se vârsta cu 13 ani. Avea o perioadă foarte lungă din viaţă care a lucrat în zone cu risc foarte mare, pentru că de acolo se cumulează vârsta. Dacă tu lucrezi în zonă de risc doar doi, trei, cinci ani, vei primi de acolo reducerea vârstei de pensionare cu un an. Dar dacă nu lucrezi 25 de ani, nu iei”, a transmis Radu Miruţă.
El a subliniat că vârsta medie de pensionare în Ministerul Apărării a fost de 52 de ani. ”Vârsta medie, că ne uităm la medie. În realitatea în care vârsta minimă anul trecut era de 48 de ani, vârsta medie a fost 52 în Ministerul Apărării. Deci oamenii s-au pensionat în medie la 52 de ani, în condiţii în care puteau de la 48. Dar nu s-au pensionat la 48. Şi în condiţiile în care maximul era 58. Când creşte la 65 şi 52, ăsta o să urce. Uitându-mă la situaţia de la Ministerul Apărării, eu nu văd să fie un impact prea mare. Nu ştiu care este situaţie exact la Ministerul de Interne şi la celelalte structuri de ordine publică SPP, SRI, nu ştiu situaţii pe cifre de acolo. Dar la Ministerul Apărării este mai mult o discuţie despre pensionarea asta agresivă a oamenilor, care nu are legătură cu realitatea”, a afirmat Radu Miruţă.
El a menţionat că pensiile militarilor nu sunt de zeci de mii de euro
”Şi pensia nu e de zeci de mii de euro. M-am uitat şi la asta. Pensia netă, în noiembrie anul trecut, când am văzut ultima dată, era 5.008 lei. Pensia medie în Ministerul Apărării este 5.008 lei. Sunt oameni care au pensie de 2700, dar nici aceeaşi activitate n-a fost pusă. Adică mie nu mi se pare că ei sunt într-o zonă extremă a societăţii şi o spun asta ca un om care susţin că pensia trebuie să fie proporţională cu cât ai contribuit. Dar dacă o perioadă a istoriei României, statul român nu a luat contributivitate de la uniforma militară, de la oameni, ce vină are omul? Noi şi acolo spunem, calculează-i contributivatea raportată la cât ar fi trebuit el să contribui la salariul pe care l-a avut. Dacă statul nu a luat câţiva ani de zile, ce să facem? Omul să plece fără pensie acasă? Asta a fost gândirea statului la vremea respectivă”, a mai declarat ministrul Apărării.
Luna martie începe cu zile însorite și temperaturi mai ridicate decât normalul perioadei
Precipitațiile vor fi foarte puține în prima decadă a lunii martie, vor predomina zilele însorite și se vor înregistra temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale, cu maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 și 17 grade, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, citată de Agerpres.
„Conform prognozei pe medie durată a modelului global al centrului european (ECMWF), până spre finalul primei decade a lunii martie (9 martie) vom avea parte de o vreme stabilă ca aspect, având în vedere că presiunea atmosferică, cu mici variații de la un interval la altul, se va menține ridicată în cea mai mare parte a continentului, implicit peste spațiul geografic al țării noastre. Din acest motiv, vor predomina zilele însorite, iar precipitațiile vor fi foarte puține, trecător ploi în zonele joase și mixte la munte, astfel încât regimul pluviometric va fi deficitar. Sub aspect termic vom înregistra temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale (acestea fiind cuprinse între 3…5 grade în depresiuni și 9…10 în sud-sud-vest, la valorile diurne și între -6…-4 grade în estul Transilvaniei și 1…2 grade în sud-sud-est, la valorile nocturne), astfel estimările indică temperaturi maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 și 17 grade și temperaturi minime în general între -6 și 4 grade, local mai scăzute totuși la munte, cu mențiunea că în perioada 6 – 8 martie este posibilă o răcire a vremii”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a ANM.
Estimările meteorologice săptămânale disponibile ale modelului global ECMWF indică până spre mijlocul lunii martie menținerea unor temperaturi peste normalul perioadei și a unui regim deficitar al precipitațiilor, după care pentru perioada 16-30 martie media valorilor termice, dar și a cantităților de precipitații să fie mai apropiate de mediile multianuale, ceea ce înseamnă că va crește probabilitatea unor perturbații ciclonice (islandeze sau mediteraneene), respectiv pătrunderi de aer mai reci dinspre nordul Europei.
Potrivit meteorologilor, luna martie se află la granița dintre anotimpul rece spre cel mai cald, motiv pentru care este considerată o lună extrem de schimbătoare ca aspect, dar și din punct de vedere termic, în care pot fi alternanțe de zile umede, dar și reci (ca urmare a pătrunderilor de aer polar dinspre latitudini nordice), precum și perioade cu vreme însorită și temperaturi neobișnuit de ridicate (atunci când predomină circulațiile din sector sudic și implicit avem un transport de aer cald dinspre nordul Africii).
Un exemplu sugestiv este anul 1952, când a fost înregistrat un record absolut al temperaturii minime pentru zona joasă de relief, în dimineața zilei de 9 martie fiind consemnată o temperatură de minus 31,4 grade la Întorsura Buzăului, iar la final de lună, în data de 30 martie, fiind marcat un alt record absolut la temperatura maximă, plus 32,8 grade la Odobești.
În martie, temperaturile medii lunare sunt în creștere comparativ cu luna anterioară, astfel depășesc 0 grade în mare parte din țară și ajung spre 5…6 grade în zonele de câmpie, dar tind spre -1 grad în depresiuni, iar în zonele montane înalte se mențin la -6…-4 grade. Totodată și cantitățile medii lunare de precipitații sunt mai ridicate față de luna februarie, între 25 și 24 l/mp în zona joasă de relief, între 45 și 65 l/mp în Maramureș, Dealurile de Vest, precum și în Subcarpații Sudici, iar la munte pot depăși 100 l/mp.
ANM prezintă și câteva recorduri ale temperaturilor maxime pentru prima decadă a lunii martie: 27,6 grade la Jurilovca (5 martie 1940), 27,5 grade la Bechet (7 martie 2002), 27,5 grade la Focșani (7 martie 2002) și 27,3 grade la Gurahonț (9 martie 1975).
Temperatura maximă absolută a lunii martie a fost de Â32,8 grade la Odobești, în 30 martie 1952, iar minima absolută a fost de -33 grade la Obârșia Lotrului, în 11 martie 2005. Cea mai caldă lună martie a fost înregistrată în anul 1990, cu o medie națională a temperaturii aerului de Â7,5 (abatere de Â3,6 grade față de media perioadei 1991-2020).
La polul opus, cea mai rece lună a fost în anul 1987, cu o media națională a temperaturii aerului de -2 grade (abatere de -5,9 grade față de media perioadei 1991-2020).
Cea mai secetoasă lună martie a fost consemnată în 1972, cu o medie națională a cantității de precipitații de 12 l/mp (față de media perioadei 1991-2020 de 41 l/mp) iar cea mai ploioasă în 1962, cu o medie națională a cantității de precipitații de 87,3 l/mp.
Grindeanu: Nu avem o obligaţie faţă de un premier vremelnic, care se victimizează
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat sâmbătă că niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerţie şi doar dacă această guvernare produce rezultate pentru cetăţeni. El a explicat, sâmbătă, la Forumul Naţional al PES activists România, de ce afirmaţia sa potrivit căreia PSD face o analiză a participării la guvernare nu este un gest de revoltă, ci unul de responsabilitate.
”Această întâlnire are loc într-un context politic în care o declaraţie, spun eu, cel puţin de bun simţ, a generat reacţii disproporţionate. Eu am spus un lucru firesc în urmă cu trei sau patru zile, că Partidul Social Democrat va face o analiză serioasă, responsabilă şi fără menajamente a participării sale la guvernare. Aceasta nu e un gest de revoltă şi nici nu vreau să fie interpretat acest lucru în acest mod. Acesta este un gest de responsabilitate faţă de actul de guvernare. Este exact ce fac toate partidele social-democrate europene, mature din Europa”, a afirmat Sorin Grindeanu.
El a precizat că nici un partid nu rămâne la guvernare din inerţie. ”Niciun partid serios nu rămâne la guvernare din inerţie. Rămâne la guvernare doar dacă guvernarea produce rezultate pentru cetăţeni. După mai bine de şase luni de la intrarea noastră la guvernare, în curând vor fi nouă luni este nu doar legitim, ci eu consider că este obligatoriu să evaluăm ce a mers bine şi ce a mers prost în această guvernare în cele nouă luni”, a transmis liderul PSD.
El a menţionat că PSD nu are o obligaţie faţă de un premier vremelnic, care se victimizează. ”Pentru că nu vorbim de guvernarea unui singur om, vorbim de guvernarea României. Nu avem o obligaţie faţă de un premier vremelnic, care vedem că se victimizează şi cere până la urmă încredere oarbă. Noi nu funcţionăm aşa. Am mai spus lucrul acesta şi în noiembrie la Congres. Noi funcţionăm pe responsabilitate. Iar responsabilitatea noastră este faţă de români, faţă de românii care muncesc, faţă de românii care plătesc taxe, faţă de românii, care aşteaptă investiţii, care aşteaptă locuri de muncă, spitale, şcoli sau siguranţă până la urmă economică. Românii sunt cei care ne-au dat votul. Românii sunt cei care ne-au dat legitimitatea şi românilor trebuie să le spunem transparent şi cinstit dacă această guvernare din care facem parte şi noi le face viaţa mai bună sau dacă le cere doar sacrificii, fără rezultate”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a mai afirmat că analiza social-democraţilor va începe cu activitatea miniştrilor PSD. ”Pentru că până la urmă un partid serios nu caută vinovaţi în exterior înainte de a-şi evalua propriile responsabilităţi. Dar această analiză nu se va opri doar acolo, ci va fi o analiză care va privi ansamblul guvernării, pentru că suntem parte a unei coaliţii, iar coaliţia presupune responsabilitate comună, nu doar o autoritate dacă vreţi unilaterală”, a mai transmis preşedintele PSD.
Grindeanu a afirmat, anterior, că va extinde consultarea internă cu privire la rămânerea la guvernare, pe care a declanşat-o încă din luna decembrie, cu întrebări care să nuanţeze anumite aspecte. Unul dintre acestea este legat de păstrarea USR în cadrul coaliţiei, iar altul legat de persoana lui Ilie Bolojan. ”Protocolul poate să rămână la fel, dar cu alt premier dat de PNL”, a declarat Sorin Grindeanu, adăugând că în prezent coaliţia ”scârţâie rău”.
Analiză – Unde sunt cele mai scumpe parcări din țară
Iași și Constanța au cele mai scumpe parcări rezidențiale, pe an, dintre marile municipii ale țării, iar Timișoara, Sibiu și Brașov au cele mai multe parcări publice raportate la numărul de locuitori, conform unei analize realizate de G4Media și Info Sud-Est.
La polul opus se află Timișoara și Cluj Napoca, cu cele mai ieftine parcări rezidențiale, iar în Galați și Constanța se găsesc cele mai puține parcări publice raportate la numărul de locuitori.
Analiza se bazează pe răspunsurile transmise de 10 dintre cele mai mari municipii din România în funcție de numărul de locuitori și nu cuprinde Bucureștiul. Media locurilor de parcare pe cap de locuitor este redată de numărul total al parcărilor publice din municipiu, raportat la numărul total al locuitorilor, conform ultimului recensământ din anul 2021. Datele au fost colectate în noiembrie 2025 și actualizate acolo unde au apărut modificări.
Iași și Constanța sunt municipiile care se detașează clar la costul unei parcări rezidențiale, cu sume duble față de celelalte mari orașe din țară. Astfel, la Iași un loc de parcare pe an costă 552 de lei, în timp ce la Constanța ajunge la 528 de lei.
La polul opus, cele mai ieftine locuri de parcare se află în Cluj Napoca (94 lei), Timișoara (113 lei) și Brașov (156 lei).
Ilie Bolojan, despre războiul din Orientul Mijlociu: Toate structurile noastre sunt în alertă
Premierul Ilie Bolojan a declarat, sâmbătă, că în urma conflictului din Orientul Mijlociu, toate structurile staului sunt în alertă şi a precizat că mai multe ţări şi-au închis spaţiile aeriene, iar zborurile către acestea nu vor mai avea loc. Bolojan a mai precizat că autorităţile vor ţine legătura cu cetăţenii români din aceste ţări, urmând să fie găsite soluţii pentru transportul acestora către casă, în momentul în care zborurile se vor relua.
”Toate structurile noastre sunt în alertă, pentru că, aşa cum ştiţi, mai multe ţări şi-au închis spaţiile aeriene, ceea ce înseamnă că zborurile spre aceste ţări nu vor mai avea loc. De asemenea, zborurile din aceste ţări vor fi oprite o perioadă de timp şi, prin ambasadele noastre, vom ţine legătura cu cetăţenii români care sunt în aceste ţări, încercând pe de o parte să fie informaţi vizavi de ce se întâmplă şi să găsim soluţii pentru ca, în momentul în care va fi posibil să se reia zborurile, să asigurăm transportul acestora spre casă sau spre ţările unde doresc să ajungă”, a declarat Ilie Bolojan, sâmbătă, la Giurgiu.
El s-a referit şi la angajaţii ambasadelor României din acele ţări. ”Angajaţii ambasadelor noastre sunt în bună regulă, sunt la posturi. Asta este datoria lor şi trebuie să rămână pe poziţii, în aşa fel încât să îi susţină pe cetăţenii noştri sau să reprezinte ţara noastră în aceste ţări, chiar şi în această situaţie dificilă. Le mulţumesc pentru acest lucru’, a transmis Ilie Bolojan.
Două tinere, lovite pe trecerea de pietoni în Suceava de un șofer de 84 de ani
Două tinere au fost lovite de un autoturism, sâmbătă seară, pe o trecere pentru pietoni din municipiul Suceava. La volanul maşinii se afla un şofer în vârstă de 84 de ani. Una dintre femei este grav rănită în urma accidentului, scrie news.ro.
Evenimentul rutier a avut loc sâmbătă seară, in jurul orei 18:40, pe bulevardul George Enescu, din municipiul Suceava, unde un şofer a lovit două femei care traversau strada pe trecerea pentru pietoni. „Echipajul rutier din cadrul Biroului Rutier Poliţia Municipiului Suceava deplasat la faţa locului a constatat că un şofer în vârstă de 84 ani din satul Sf. Ilie, comuna Şcheia, judeţul Suceava, în timp ce conducea autoturismul pe bulevardul George Enescu din municipiul Suceava, nu ar fi acordat prioritate de trecere pentru două persoane de sex feminin, ambele de 21 de ani, angajate in traversarea regulamentară a unei treceri de pietoni. În urma incidentului, şoferul a acroşat pe cele două tinere”, informează oficialii Poliţiei judeţene Suceava.
Una dintre femei a fost grav rănită în urma accidentului, fiind dusă la spital cu o ambulanţă. Cealaltă tânără accidentată a scăpat cu răni uşoare. /Poliţiştii l-au testat pe şoferul de 84 de ani cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.