Motorina se vinde astăzi cu 10,8 lei pe litru în Portul Constanța și va ajunge la 11 lei în următoarele zile, spune analistul Adrian Negrescu, manager al companiei de consultanță Frames. În opinia sa, statul ar trebui să înceapă să analizeze modul în care poate raționaliza consumul în sistemul public, în condițiile în care mediul privat deja apelează la astfel de măsuri. În același timp, Agenția Internațională pentru Energie avertizează că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie.
„Ceea ce vedem acum în benzinării este doar o poză de moment, dar importurile de motorină au ajuns acum să coste 10,8 lei pe litru în Portul Constanța, ceea ce înseamnă că vor veni noi scumpiri săptămâna viitoare la pompă, având în vedere că la acest preț se adaugă și costurile companiilor de distribuție”, a spus Negrescu, pentru HotNews.
„Este o certitudine că în următoarele 10 zile prețul motorinei va trece de 11 lei”, a completat el.
Potrivit specialistului, toate măsurile Guvernului, inclusiv cea cu reducerea accizei, nu fac decât să tempereze scumpirile.
80% din motorină este importată
„Însă România riscă să intre într-o criză a consumului, în condițiile în care 80% din motorină este importată. Statul ar trebui să se asigure că există stocurile necesare și să ia măsuri de raționalizare în mediul public”, a continuat Negrescu.
Potrivit reprezentantului companiei de consultanță, sectorul privat a început să ia astfel de măsuri. Firmele care dețin flote de transport au redus cu 10-15-20% consumul de carburanți în această perioadă, întrucât sunt costuri neprevăzute în bugetul lor și riscă probleme legate de cash-flow.
La fel, consumul populației, care reprezintă circa 20% din total, a început să scadă natural pe fondul prețurilor mari, iar acele aglomerații de nedescris din marile orașe s-au temperat.
„Așadar, și statul trebuie să facă acum o analiză de unde se poate reduce consumul public”.
În plus, există și problema stocurilor, care sunt depozitate în străinătate în proporție de 40% și, așa cum România a interzis exportul de carburanți, e posibil ca și alte țări să facă același lucru, a completat Negrescu.
Guvernul a adoptat vineri o ordonanță de urgență care prevede reducerea cu 30 de bani a accizei la motorină, care va duce la ieftiniri de 36 de bani la pompă.
A doua măsură este instituirea unei taxe de solidaritate asupra veniturilor excepționale obținute din comercializarea țițeiului. Cu această taxă de solidaritate Guvernul va compensa scăderea de la bugetul de stat cauzată de reducerea accizei.
Cea mai mare criză energetică din istorie
Vești proaste vin și din plan internațional. „Ne îndreptăm către o perturbare majoră, cea mai mare criză energetică din istorie până în prezent”, a declarat șeful Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol.
Aceasta deoarece problemele de aprovizionare cu petrol din Orientul Mijlociu se vor accentua în luna aprilie și vor începe să afecteze economia Europei, în contextul în care închiderea Strâmtorii Ormuz reduce semnificativ livrările, a spus Birol, citat de Reuters.
El estimează că deficitul de petrol din aprilie va fi dublu față de cel din martie, la care se adaugă și pierderile de gaze naturale lichefiate (LNG). Acest context va alimenta inflația și va încetini creșterea economică în numeroase țări.
Actualele perturbări ale aprovizionării cu petrol și LNG sunt mai severe decât crizele petroliere din 1973 și 1979, precum și decât pierderea livrărilor de gaz rusesc după invazia Ucrainei din 2022, luate împreună, a mai arătat Birol.
IEA, FMI și Banca Mondială vor acorda consultanță țărilor
Într-un comunicat comun, IEA, Banca Mondială și FMI au anunțat că vor forma un grup de coordonare pentru a-și maximiza răspunsul la impactul economic și energetic semnificativ al războiului din Orientul Mijlociu.
Cele trei instituții globale au subliniat că războiul a provocat perturbări majore în regiune și a declanșat una dintre cele mai mari penurii de aprovizionare din istoria pieței globale de energie.
Noul grup de coordonare va evalua gravitatea impactului asupra diferitelor țări, va coordona un mecanism de răspuns și va mobiliza actorii relevanți pentru a oferi sprijin statelor aflate în dificultate, au precizat instituțiile.
Mecanismul de răspuns ar putea include recomandări de politici publice țintite, evaluarea nevoilor de finanțare și acordarea de sprijin financiar aferent, inclusiv prin finanțări cu dobânzi reduse sau chiar zero, precum și instrumente de reducere a riscurilor.