La Iași, medicii atrag atenția că noile generații de doctori evită tot mai des specializările solicitante, preferând domenii cu un ritm mai echilibrat și mai puține gărzi sau chiar fără deloc. Ei subliniază că, în actualul context, epuizarea profesională a devenit aproape imposibil de evitat pentru cei care lucrează în prima linie a sistemului sanitar.
Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din România, în urmă cu aproximativ doi ani, arăta că peste o treime dintre medicii români (36%) se află în pragul sau chiar în plin sindrom de burnout, prezentând niveluri ridicate de epuizare fizică și psihică. Conform datelor, principalele cauze sunt volumul mare de muncă, lipsa personalului medical, presiunea administrativă și lipsa recunoașterii profesionale. Mulți dintre respondenți au declarat că se simt demotivați, obosiți și copleșiți de responsabilitățile zilnice, iar unii au recunoscut că au luat în calcul părăsirea sistemului medical.
e întâmple ca unii medici să nu ajungă acasă chiar și două zile consecutiv
Dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola”, explică că problema nu este lipsa de conștientizare a burnout-ului în rândul medicilor, ci absența unor soluții concrete din partea statului și autorităților. El subliniază că mediul de lucru este extrem de stresant, programul foarte încărcat, iar presiunea publicului și a timpului este uriașă. Medicii se află printre cei care muncesc cel mai mult, atât ca număr de ore, cât și ca responsabilitate, fiind nevoiți să performeze fără greșeală, deoarece de munca lor depind vieți omenești. Astfel, medicul afirmă că această combinație de solicitări și responsabilitate creează o presiune suplimentară extrem de mare.
„Discuția evidențiază faptul că medicii reprezintă singura categorie care, în timpul gărzii, poate lucra continuu de la 7:30 dimineața până a doua zi. De cele mai multe ori, după gardă, ei continuă cu programul normal de lucru. Astfel, ajunge să se întâmple ca unii medici să nu ajungă acasă chiar și două zile consecutiv, mai ales atunci când au și șase-șapte-opt gărzi într-o lună, ceea ce poate genera probleme evidente”, a precizat dr. Alexinschi.
Medicul a afirmat că epuizarea poate fi fatală și atrage atenția asupra cazurilor în care, chiar și persoane tinere, de până în 50 de ani, au murit din cauza suprasolicitării.
„Deci există cazuri în care oameni aparent sănătoși, fără probleme medicale evidente, au murit în timpul gărzii, chiar dacă aceste decese nu sunt recunoscute oficial ca fiind cauzate de epuizare. Este însă foarte dificil de demonstrat, deoarece în autopsii nu există un test obiectiv care să confirme cu certitudine că decesul s-a produs din cauza burnout-ului sau a epuizării extreme”, a explicat medicul.
Medicii refuză să facă gărzi
Dr. Alexinschi susține că ne aflăm într-o situație similară cu cea în care se afla Polonia acum 10 ani. Medicul atrage atenția că situația se poate replica și la noi, iar ca urmare, tot mai mulți medici vor alege specialități care permit practicarea în mediul privat, cu mai puțină presiune, riscuri mai mici de malpraxis și condiții mai ușor de gestionat.
„În prezent, în Polonia aproape nimeni nu mai vrea să lucreze în sistemul public. Medicii refuză să facă gărzi sau să se angajeze în spitale publice, din cauza dificultății muncii, a beneficiilor reduse și a presiunii și stresului ridicat, lucrând ore foarte lungi în condiții grele”, a punctat dr. Alexinschi.
Unii medici aleg să facă doar garda obligatorie
Prof.dr. Diana Cimpoeșu, medic șef UPU-SMURD, vorbește despre provocările cu care se confruntă medicii din unitățile de urgență legate de program și gărzi, subliniind că activitatea în urgență presupune muncă în ture, zi și noapte, și implică frecvent cazuri grave.
„Specialități precum urgența, ATI sau chirurgia sunt extrem de solicitante, iar tinerii medici tind să opteze pentru discipline mai liniștite, fără gărzi obligatorii. Totuși, medicii trebuie să asigure continuitatea asistenței medicale 24 de ore din 24, iar echilibrul între nevoile pacienților și sănătatea personalului este esențial. Este important să găsim o balanță, deoarece lipsa gărzii pe o specialitate poate genera surprize neplăcute, mai ales în cazul situațiilor urgente”, a precizat dr. Cimpoeșu.
Dr. Cimpoeșu explică că unii medici aleg să facă doar garda obligatorie, în timp ce alții, aflați într-o perioadă de dezvoltare profesională sau de angajamente familiale, optează pentru șapte-opt gărzi pe lună.
„Există și medici care acceptă gărzi suplimentare din motive financiare, pentru că au rate la casă sau la mașină. Trebuie să ținem cont atât de nevoile personale, cât și de cele generale”, a punctat șefa UPU.
„Specialitățile fără gărzi de noapte și de weekend sunt de obicei preferate”
Prof.dr. Cimpoeșu precizează că medicii sunt oameni și se pot confrunta cu probleme de sănătate fizică și psihică. Acesta atrage atenția că este esențial să existe un echilibru, să se respecte legile și să se comunice eficient în echipă, deoarece uneori evenimentele tragice apar din lipsa comunicării sau din imposibilitatea medicilor de a cere ajutor.
„Selecția specializărilor la rezidențiat reflectă această realitate, specialitățile fără gărzi de noapte și de weekend sunt de obicei preferate, în timp ce disciplinele mai solicitante sunt alese doar de cei pasionați. Alegerea depinde de echilibrul în echipă și de modul de comunicare, iar programele sunt gândite astfel încât să răspundă atât dorințelor medicilor, cât și nevoilor pacienților”, a explicat medicul.