Pe 1 noiembrie se împlinesc 36 de ani de la asasinarea Mihaelei Runceanu, una dintre cele mai iubite soliste din muzica ușoară românească.
După absolvirea Conservatorului în 1978, cu lucrarea „Muzica uşoară românească şi rolul său în societatea contemporană”, Mihaela Runceanu a lucrat ca profesoară de vioară la Şcoala Generală de Muzică din Brăila, cântând ocazional cu formaţii locale. Ulterior, a revenit la Buzău ca profesoară de vioară la liceul în care învăţase, iar în 1980 a devenit profesoară la Şcoala Populară de Artă din Bucureşti.
„La glorie nu se ajunge bătând din palme, chiar dacă aplauzele pot fi, la o adică, primul semn că publicul te apreciază“, spunea Mihaela Runceanu într-un interviu din 1988.
Mihaela Runceanu a marcat scena muzicală românească cu vocea și stilul său
În cadrul activității sale didactice, a pregătit mulți artiști renumiți, printre care Adrian Enache, Mădălina Manole, Silvia Dumitrescu și Nicola (Nicoleta Alexandru). Mihaela Runceanu s-a remarcat nu doar prin vocea sa distinctă, ci și prin alegerile vestimentare și prezența scenică, care o apropiau de solistele din Occident, în ciuda restricțiilor impuse de regimul comunist.
„Adevărata mea împlinire profesională consider că este activitatea de pedagog, adică posibilitatea de a umple un gol existent în sistemul nostru de învăţământ”, spunea regretata artistă înainte de Revoluţie.
Până în 1989, solista a reușit să lanseze trei discuri, iar postum au fost publicate câteva albume suplimentare la Electrecord, cu înregistrări realizate în anii ’80. De la începutul carierei, a preferat muzica lentă, dar în 1988 a început să fie atrasă și de piese mai ritmate, interpretând melodii precum „Oameni” și „Vara” de Alexandru Simu.
„De la ea am deprins dragostea pentru cântecul frumos, pentru melodia generoasă, stilul sincer şi direct de interpretare. Şi tot de la ea, vocaţia pedagogică”, îşi amintea Mihaela Runceanu în anul 1985, într-un interviu în care vorbea despre profesoara Nina Bercaru.