Mai multe orașe din România vor fi afectate de cea mai nouă OUG adoptată de prin care centralele care funcționează pe cărbune vor fi închise sau obligate să treacă pe gaz. Practic, asta va dubla facturile la întreținere ale abonaților.
Centralele pe cărbune nu vor mai putea fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau schimbarea licențelor, fără a fi scoase efectiv din exploatare.
Ordonanța de urgență adoptată joi de Guvernul României modifică cadrul legislativ privind centralele pe bază de cărbune, pentru a alinia legislația națională la angajamentele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la recomandările Comisiei Europene.
E vorba de ținte prin PNRR
Măsurile urmăresc să elimine orice mecanism care ar fi putut permite ca centralele să fie utilizate, prin ajustări considerate „reversibile”, pentru a atinge țintele PNRR. Practic, centralele pe bază de cărbune nu mai pot fi considerate închise doar pe hârtie, prin reducerea capacității sau alte modificări ale licențelor, pentru a bifa țintele din PNRR fără o închidere efectivă.Potrivit Notei de fundamentare, la baza adoptării actului normativ a stat „necesitatea adoptării unor măsuri suplimentare pentru eliminarea oricăror elemente care ar putea genera riscul de reversibilitate a jalonului 114 privind legea decarbonizării”, jalon care se referă la obligația României de a adopta și aplica legislația prin care sunt eliminate treptat centralele pe cărbune.
Calendarul de închidere
România a obținut, în urma negocierilor cu Comisia Europeană pe PNRR, ajustarea calendarului de retragere a capacităților energetice pe cărbune, lignit și huilă.
„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, calendarul de retragere a capacităților energetice pe bază de cărbune a fost ajustat, astfel încât până la sfârșitul anului 2025 să fie retrase din exploatare 1.045 MW, iar până la 31 august 2026 să fie retrase suplimentar 710 MW”, a transmis ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Dispar modificările din licențe, apar sancțiuni
Ordonanța abrogă prevederile OUG nr. 88/2025, care permiteau reducerea capacității licențiate a unor centrale, mecanism considerat neconform și incompatibil cu obiectivele PNRR. În același timp, actul normativ introduce obligații clare pentru operatori, care trebuie „să comunice Ministerului Energiei documentele care dovedesc scoaterea din exploatare a centralelor de producere a energiei electrice pe bază de huilă şi lignit rămase disponibile, în termen de 5 zile de la emiterea acestora”.Pentru nerespectarea acestor obligații, ordonanța prevede sancțiuni clare. Astfel, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de până la 7% din cifra de afaceri netă a operatorului economic care operează capacităţile de producţie pe bază de huilă şi lignit, care nu au fost scoase din exploatare la datele scadente”.
Statul poate retrage rapid licențele
În plus, pentru a asigura aplicarea măsurilor, Ministerul Energiei poate solicita ANRE retragerea licențelor centralelor care nu respectă ordonanța, inclusiv pentru centralele de cogenerare pe bază de lignit sau huilă. Autoritatea este obligată să aplice măsura rapid: „în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data înregistrării solicitării”.
Orașele cu încălzire centrală afectate
Mai multe capacități pe cărbune sunt menționate în documentele care stau la baza ordonanței și în discuțiile cu Comisia Europeană, în legătură cu angajamentele din PNRR, inclusiv grupurile 3 și 4 de la CET Govora, dar și unități precum Turceni 4, Govora 5 și 6, Timișoara Sud, Motru, Drobeta și Iași 1. Acestea sunt relevante fie pentru calendarul de închidere asumat de România, fie pentru problemele semnalate de Comisia Europeană privind riscul ca unele capacități să fie menținute sau adaptate fără a fi efectiv scoase din exploatare.