Broșteni este un oraș în județul Suceava, format din localitățile componente Broșteni (1 657 locuitori la RPL 2021), care e și reședința, Hăleasa (184 locuitori), Lungeni (236) și Neagra (375), precum și din satele Cotârgași (1 108), Dârmoxa (143), Frasin (325), Holda (753), Holdița (298) și Pietroasa (100).
Frasin e un oraș în județul Suceava, format din localitățile componente Frasin (2 462 locuitori), care este și reședința, și Bucșoaia (1 459), precum și din satele Doroteia (817) și Plutonița (1 082).
Flămânzi e un oraș în județul Botoșani, format din localitățile componente Flămânzi (5 084 locuitori, reședința), Nicolae Bălcescu (3 256 locuitori) și Poiana (1 038), precum și din satele Chițoveni (585) și Prisăcani (598).
Potrivit acestor enumerări, numărul de locuitori urbani ai UAT-ului Broșteni a fost la RPL 2021 de 2 452, dintr-un total de 5 179 locuitori, ceea ce reprezintă doar 47,3% din populație. În cazul Frasinului existau la aceeași dată 3 921 de locuitori urbani, ceea ce însemna 67,4% dintr-un total de 5 820, iar în cel al Flămânziului existau 9 378 de locuitori urbani, reprezentând 88,8% dintr-un total de 10 561 de locuitori.
Am ajuns la aceste valori după ce am consultat Legea nr. 290 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României (Monitorul Oficial nr. 1052 din 12 decembrie 2018). Iată ce scrie în articolul 4, alineatul 3: „Orașele și municipiile sunt alcătuite din localități componente sau din localități componente și sate ce aparțin orașului, respectiv municipiului, după caz.”
În anexa legii avem acces și la definițiilelocalităților componente și alesatelor ce aparțin orașului .
„Localitate urbană – localitate în care predomină forța de muncă ocupată în activități neagricole (exceptând localitățile urbane incluse în orașele cu caracteristici rurale ), având un nivel diversificat de dotare și echipare, exercitând o influență socio-economică asupra zonei înconjurătoare / ariei funcționale urbane. Poate fi localitatea reședință a unui municipiu sau oraș sau localitate componentă a unui municipiu sau oraș.
Localitățile urbane în care își au sediul organele de conducere administrativă ale municipiului sau orașului sunt localități componente reședință ale municipiului, respectiv ale orașului.
Localitatea componentă a unui municipiu sau oraș este localitatea urbană a cărei limită începe la o distanță de maximum 200 m pe drum față de limita localității reședință a municipiului/ orașului.”
Coroborând informația din ultimul paragraf cu cea subliniată în primul paragraf, pare că acest criteriu morfologic rămâne unicul reper al apartenenței unei unități de locuire (alta decât reședința administrativă) la urban.
Citind textul anexei, mai aflăm căsatele aparținătoare unui municipiu sau oraș sunt „localitățile rurale cuprinse pe teritoriul unităților administrativ-teritoriale urbane și sunt situate la o distanță mai mare de 200 m pe drum față de localitatea urbană reședință”.
Să ne concentrăm pe entitățile teritoriale urbane (încep să inventez termeni, pentru a ocoli rigiditatea conceptelor juridice!) din județul Iași. Municipiul Iași este alcătuit dintr-o singură localitate componentă, dar, fiind una dintre cele mai mari UAT-uri locale din România, nu face parte din aria noastră de interes.
Teoretic, nici municipiul Pașcani nu ar fi o țintă pentru noi, fiind un UAT de dimensiuni medii (30.766 locuitori la RPL 2021), căruia nu i se poate contesta calitatea de entitate urbană. Motivul pentru care am ales să analizez acest UAT nu este dat de faptul că nu corespunde cerințelor minimale ale unui municipiu, ci de încadrarea forțată a unor entități teritoriale dreptlocalități componente . Oficial, toată populația UAT-ului este considerată urbană, atât reședința (23 898 locuitori), cât și celelalte cinci așezări aparținătoare municipiului, care însumează 6 868 locuitori, fiind considerate localități componente (Lunca, Boșteni, Sodomeni, Blăgești și Gâștești). Empiric, practicând efectiv spațiul, vom sesiza că primele trei ar corespunde definiției de localități componente (3 931 locuitori împreună).
În ceea ce privește Blăgeștiul (880 locuitori) și Gâșteștiul (2 058 locuitori), conform definiției, acestea nu par a fi localități componente (limitele acestor așezări încep la o distanță mai mare de 200 m pe drum față de limita localității reședință). Prima localitate s-ar putea să fie aproape de această definiție, dar am mari îndoieli că vasta arie industrială ce separă Pașcaniul de Blăgești asigură coeziunea funcțională între această așezare și restul componentelor municipiului.
În ceea ce privește Gâșteștiul, acesta se află în mod clar mult mai departe de 200 de metri față de ultimele clădiri din Pașcani sau Boșteni, cele mai apropiate două localități din UAT. Însă formează, împreună cu satul Topile din comuna vecină Valea Seacă, un spațiu construit continuu. Prin intermediul acestui sat, care realizează un fragil contact cu partea nordică extremă a Pașcaniului, ar putea fi considerat parte a unui spațiu construit continuu ce se extinde pe teritoriul a două UAT-uri.
Podu Iloaiei este cel mai mic oraș din județul Iași (8 992 locuitori), fiind format din localitățile componente Budăi (773 locuitori) și reședința Podu Iloaiei (6 759 locuitori), precum și din satele Cosițeni (300), Holm (206) și Scobâlțeni (954). Oficial, orașul are o populație urbană de 7 532 de locuitori (83,7% din populația UAT-ului). Există, în acest caz, o nedumerire certă: de ce Scobâlțeni, entitate teritorială sudată de reședință, este considerat sat, în timp ce Budăi este în mod clar în afara spațiului construit continuu al reședinței Podu Iloaiei?
Am lăsat la urmă Târgu Frumos (9 597 locuitori) și Hârlău (10 349 locuitori), orașe ce au câteva caracteristici comune:
Conform Legii 351, se află la limita urbanității din perspectiva dimensiunii demografice, în ciuda faptului că, din perspectiva serviciilor, sunt mai apropiate de așezările urbane medii (Dorohoi, Huși, Salonta, Carei): au trei, respectiv două licee, care însumează peste 1000 de elevi pe localitate; dispun de câteva zeci de paturi de spital în unități sanitare de internare continuă și de zi; peste 1000 mp în zona de retail modern; sedii de bănci, birouri de arhitectură etc.; Sunt fragmente ale unor spații construite continuu ce depășesc cu mult limitele administrative.
Prin reconsiderarea limitelor administrative, Târgu Frumos ar putea îngloba comuna Ion Neculce (dinamică din perspectiva demografică – 5 503 locuitori la RPL 2021), din care doar cei 200 de locuitori ai satului cu același nume nu aparțin spațiului construit continuu. Hârlăul este parte a unui spațiu construit continuu uriaș: peste 50 de mii de locuitori (talie asemănătoare Bârladului sau Romanului), dacă ținem cont și de UAT-urile botoșănene Flămânzi și Frumușica, sau de aproape 40 de mii de locuitori dacă luăm în calcul doar comunele ieșene (Deleni, Scobinți, Ceplenița, Cotnari). Un lucru e clar: Hârlăul este un centru urban destul de modest pentru a nu fi capabil să creeze o zonă de polarizare de proximitate de această talie, dar așezări precum Maxut (1 982 locuitori) din comuna Deleni sau Fetești (1 170 locuitori) și Zagavia (1 012 locuitori) din comuna Scobinți sunt, din perspectivă relațională și funcțională, parte a unei entități teritoriale în care Hârlăul este centrul principal, și nu reședințele comunale.
Odată reconsiderate limitele administrative, cele două orașe ar avea aproximativ 15 mii de locuitori fiecare, o talie asemănătoare Filiașului, Drăgășaniului sau Gura Humorului.
Oricum ar fi, ar trebui să încurajăm dezvoltarea orașelor mici, care vor asigura un anumit echilibru în dezvoltarea teritorială la nivel scalar local. (Pe data viitoare )
George Țurcănașu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultății de Geografie și Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași