* România are deja centre în care terapia asistată cu ketamină este prezentată ca opțiune pentru pacienții cu depresie rezistentă la tratament, iar esketamina, derivat al ketaminei, are statut aprobat la nivel european și documentație oficială disponibilă și în România pentru utilizare în anumite forme de depresie
Psihiatria românească începe să intre, lent, într-o etapă în care discuția nu mai privește doar tratamentele clasice pentru depresie, ci și acele opțiuni noi, rezervate cazurilor dificile, în care pacientul nu a răspuns la terapiile standard. În această categorie se află ketamina, utilizată off-label în unele protocoale pentru tulburările de dispoziție, și esketamina, un derivat al său, aprobat la nivel european ca spray nazal pentru adulții cu depresie rezistentă la tratament, în asociere cu un antidepresiv oral. EMA precizează că administrarea nu se face la domiciliu, ci exclusiv în clinică sau cabinet medical, sub supraveghere directă.
În România, subiectul a depășit deja faza strict teoretică. Există un centru din Brașov care prezintă public terapia asistată cu ketamină ca serviciu disponibil, într-un cadru medical supravegheat, cu evaluare psihiatrică, monitorizare și administrare controlată. Dincolo de acest exemplu, important este semnalul mai larg: ketamina a intrat deja în conversația medicală românească nu doar ca subiect de congres sau de literatură științifică, ci ca intervenție clinică posibilă pentru anumite categorii de pacienți.
În paralel, în România există și documentație oficială privind esketamina. ANMDMR publică materiale dedicate Spravato, inclusiv informații pentru profesioniștii din sănătate și pentru pacienți, iar aceste documente arată clar că vorbim despre o terapie strict controlată: prescrierea trebuie decisă de un psihiatru, administrarea are loc sub supraveghere directă, iar pacientul trebuie monitorizat într-un cadru clinic adecvat după fiecare administrare.
Tocmai de aceea, discuția despre ketamină nu poate fi tratată superficial, ca o „noutate” spectaculoasă sau ca o soluție-minune. Ea aparține unei zone medicale sensibile, unde beneficiile potențiale merg alături de criterii stricte de selecție, de nevoia de monitorizare și de precauții speciale privind siguranța. Literatura medicală recentă arată că ketamina intravenoasă este folosită off-label mai ales în depresia rezistentă la tratament, dar subliniază și nevoia de protocoale clare, echipe instruite și supraveghere atentă.
În acest context, Iașul apare într-o poziție aparte. Orașul are una dintre cele mai puternice infrastructuri academice și clinice din România în domeniul sănătății mintale. Institutul de Psihiatrie „Socola”, reper pentru întreaga regiune a Moldovei, are chiar pe site-ul propriu un material dedicat relației dintre ketamină și depresia rezistentă la tratament, semn că tema este cunoscută și urmărită în mediul profesional local. În același timp, instituția promovează public și alte direcții moderne de intervenție, precum stimularea magnetică transcraniană.
Așadar, imaginea care se conturează nu este aceea a unui oraș străin de subiect, ci a unui centru medical important în care tema există la nivel de informare și dezbatere profesională, fără să fie însă vizibilă, în acest moment, ca opțiune clinică public prezentată pentru pacienți. Diferența este esențială. Una este să existe interes academic sau articole de specialitate, alta este să existe circuite, echipe, spații și protocoale care să transforme o idee terapeutică într-un serviciu efectiv accesibil.
Mai ales în psihiatrie, terapiile noi nu intră rapid în practica de rutină. Ele presupun nu doar acceptare profesională, ci și organizare clinică, responsabilitate instituțională, trasee administrative și resurse umane disponibile pentru monitorizare. În cazul esketaminei, chiar documentele oficiale insistă asupra supravegherii medicale și asupra unui cadru controlat de administrare, ceea ce arată că nu discutăm despre un tratament simplu de introdus într-un serviciu medical deja încărcat.
Pentru publicul larg, apariția terapiei asistate cu ketamină în România are, totuși, o semnificație importantă: arată că și în psihiatria românească încep să fie explorate și utilizate opțiuni terapeutice noi pentru cazurile în care schemele obișnuite nu mai sunt suficiente. Pentru Iași, semnalul este cu atât mai relevant cu cât orașul are greutatea academică și clinică necesară pentru a participa la această conversație la cel mai înalt nivel.
Subiectul merită urmărit nu în registrul suspiciunii, ci în cel al evoluției medicinei. Ketamina și esketamina deschid o temă nouă pentru psihiatria românească: cât de repede și în ce condiții ajung terapiile inovatoare din literatura de specialitate în practica medicală concretă. Iar pentru un oraș precum Iașul, cu greutate universitară, spitalicească și regională, această conversație este deja una actuală.Clara DIMA
Sursa: https://ziarulevenimentul.ro/stiri/sanatate/ketamina-intra-in-psihiatria-romaneasca–217595170.html