Statele Unite au impus sancţiuni împotriva a şase judecători şi trei procurori ai CPI la începutul acestui an, inclusiv împotriva procurorului-şef, care s-a retras temporar în luna mai, în contextul unei anchete a Naţiunilor Unite privind presupuse abuzuri sexuale. Washingtonul ia în considerare, de asemenea, sancţiuni împotriva întregii curţi.
Vorbind la Colegiul European, o universitate cu sediul la Bruges, Kallas a declarat că „are loc un atac amplu împotriva ordinii juridice internaţionale, a drepturilor omului, a normelor convenite la nivel internaţional şi a instituţiilor care au fost înfiinţate pentru a le aplica”.
Ea a afirmat că UE are o politică solidă şi de lungă durată de sprijinire a CPI, dar a recunoscut că blocul „are şi defectele sale”. Toate ţările UE sunt membre ale CPI, însă Ungaria este în proces de retragere.
„Un stat membru şi-a anunţat intenţia de a se retrage din CPI, dar toate statele membre sunt obligate din punct de vedere juridic să respecte deciziile adoptate de Consiliu, inclusiv decizia de sprijinire a CPI şi inclusiv în cazul unei retrageri”, a punctat Kallas, ceea ce înseamnă că Ungaria va fi în continuare obligată să respecte decizia Consiliului de a sprijini CPI după retragerea sa planificată ca membru al curţii.
Şefa politicii externe a declarat că blocul caută modalităţi de a ajuta Curtea. „La Bruxelles, analizăm în prezent toate opţiunile disponibile, inclusiv măsuri specifice de atenuare, pentru a vedea cum putem face ca acest sprijin să conteze pentru CPI în acest moment dificil”, a spus ea.