IJ susține că unele dintre faptele din materialul de presă au fost deja verificate, dar că va face verificări suplimentare în perioada următoare.Raportul a fost dat publicității, în timp ce președintele Nicușor Dan discută la Palatul Cotroceni cu mai mulți magistrați despre problemele din Justiție.
„În materialul publicat derecorder.ro la data de 9 decembrie sub titlul „Justiția Capturată” sunt formulate o serie de afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistemului judiciar. Sunt puse în discuție și unele teme care au reprezentat în mod constant obiect de preocupare pentru Inspecția Judiciară. În sinteză, sunt expuse aspecte referitoare la activitatea conducerii Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, sunt prezentate unele dosare penale cunoscute în spațiul public și soluționate prin încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale ori prin achitare. Aceste soluții sunt puse în legătură cu activitatea conducerii instanțelor, cu accent pe Curtea de apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție”, precizează Inspecția Judiciară.
În continuare, Inspecția Judiciară spune că, în evidențele sale, au fost identificate lucrări referitoare la o parte din aspectele relatate de Recorder. Astfel, în legătură cu activitatea DNA, sunt enumerate cercetări disciplinare în cazul procurorului Liviu Alexandru Lascu de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, care a activat în trecut ca procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul DNA.
De asemenea, sunt amintite sesizări referitoare la presupuse abuzuri sau imixtiuni ale conducerii instituției, aceste sesizări fiind respinse.
„În lucrarea nr. 25-634 domnul procuror N. Cârlescu a solicitat apărarea independenței invocând imixtiuni ale conducerii Direcției Naționale Anticorupție în dosare de urmărire penală privind pe Ion Mocioalcă și Marcu Nicu. Prin Hotărârea nr. 428/2025, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a dispus respingerea cererii domnului procuror N. Cârlescu. S-a reținut, în esență, că infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atribuțiile legale ale procurorului ierarhic superior, astfel că nu poate reprezenta o imixtiune în activitatea procurorilor din subordine, ci îndeplinirea unei atribuții de serviciu”, spune IJ.
În plus, au fost admise cereri de apărare a reputației profesionale formulate de procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, în legătură cu declarații și postări publice ale unor politicieni.
„Prin hotărârea nr. 466/2025, Secția pentru procurori a CSM și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a admis cererea domnului procuror M. Voineag, reținând, în esență, că prin aceste postări nu sunt imputate fapte obiective, neavând bază factuală suficientă, fiind prezentate simple speculații cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție prin asocierea imaginii cu oameni politici care au fost cercetați în cauze penale sau cu oameni cu legături cu lumea interlopă, fără a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative. Împrejurarea că un magistrat a investit sume de bani prin cumpărarea unor imobile, pe care ulterior le-a înstrăinat, nu conturează elementele unei infracțiuni, nefiind contestate mențiunile cuprinse în declarațiile de avere. De asemenea, s-a reținut că nu corespund realității nici alegațiile privind faptul că procurorul șef al DNA s-ar fi folosit de prerogativele funcției sale pentru a înlătura dintr-un anumit dosar doi procurori menționați ca atare”, mai precizează IJ.
În legătură cu activitatea instanțelor de judecată, Inspecția Judiciară a analizat o sesizare depusă de Crin Bologa, fost procuror-șef al DNA, cu privire la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către membrii Colegiului de conducere de la Curtea de Apel București, care au adoptat o hotărâre de reorganizare a activității uneia dintre secțiile penale. Bologa susținea că modificarea compunerii unor completuri de judecată determină riscul intervenirii prescripției în dosarul de corupție al fostului primar Tudor Pendiuc.
Și această sesizare a fost clasată de Inspecția Judiciară, pe motiv că „revine colegiului de conducere al instanței atribuția legală și regulamentară de a organiza activitatea curții de apel inclusiv sub aspectul organizării și, după caz, reorganizării completelor de judecată, astfel încât să se asigure o repartizare echilibrată a volumului de muncă ținând cont de toate criteriile pe care managementul instanței trebuie să le aibă în vedere, cum sunt gradul de ocupare a schemei de personal a unei secții, atribuțiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească unii dintre judecătorii secției, în plus față de cele privind activitatea de judecată, dar și orice alte criterii care permit o reglare corespunzătoare a activității”.
IJ spune că măsura de reorganizare a secției nu a constituit o măsură punctuală cu privire la un dosar anume, ci o măsură cu caracter general, vizând întreaga activitate a secției.
Raportul mai conține referiri la modul în care au fost sancționate judecătoarele Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu de la Curtea de Apel București, prin excluderea din magistratură, însă deciziile de excludere adoptate de CSM au fost anulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Inspecția Judiciară anunță că, în prezent, se află în derulare un control tematic la mai multe instanțe din țară, respectiv la Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Argeș, Tribunalul Mureș, Tribunalul Hunedoara și Tribunalul Ilfov, judecătoriile din Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea și Luduș, având ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instanțe, precum și posibile disfuncționalități administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen. De asemenea, Inspecția Judiciară desfășoară un control tematic la unitățile de parchet cu privire la modalitatea de respectare a dispozițiilor judecătorului de drepturi și libertăți în cauzele având ca obiect contestația privind durata procesului penal, precum și măsurile luate în acest sens, în ceea ce privește dosarele de urmărire penală nesoluționate la data de 01.09.2025.
„În privința alegațiilor din materialul de presă privind pretinsa persecuție la care ar fi supuși judecătorii incomozi, subliniem că pot fi identificate pe pagina de internet a Inspecției Judiciare datele statistice rezultate din activitatea Inspecției Judiciare, inclusiv numărul acțiunilor disciplinare, motivele pe scurt ale acestor acțiuni, soluțiile pronunțate de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară, precum și, după caz, soluțiile pronunțate în recurs”, spune IJ.
Inspecția Judiciară mai arată că, în evidențele sale, nu au fost identificate sesizări privind aspecte relatate în documentarul Recorder de judecătoarea Raluca Moroșanu sau judecătorul Laurențiu Beșu. Pentru toate celelalte aspecte expuse în materialul Recorder, Inspecția Judiciară declară că urmează să efectueze verificări suplimentare în perioada următoare.