* adevărata dimensiune a acestor cheltuieli apare în zona bolilor cronice și a programelor naționale: peste 2,5 milioane lei pentru tratamente curente în boli grave și încă 1,28 milioane lei pentru medicamente de ultimă generație * e vorba de terapii complexe, costisitoare, destinate pacienților cu afecțiuni severe – exact aceleași tipuri de tratamente pentru care mulți români așteaptă luni întregi * în tot acest timp, 300.559 de ieșeni nu beneficiază de asigurare medicală
După eliminarea coasigurării, sute de mii de oameni au rămas doar cu pachetul minimal, neputincioși în fața bolilor grave, obligați să alerge la urgențe în caz de pericol. În timp ce sistemul medical este pus la limită, fiecare pacient fără asigurare trăiește cu teama că o afecțiune gravă ar putea rămâne netratată. Accesul la servicii de specialitate continuă să fie un privilegiu, iar lipsa protecției medicale pentru zeci de mii de ieșeni transformă fiecare zi într-o luptă pentru sănătate.
La începutul acestui an, 385 de medici de familie erau în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate Iași, având înscriși pe liste 846.510 pacienți. Doar două localități – Hărmănești și Răchiteni – au rămas fără acoperire medicală, o pată pe harta sănătății într-un județ cu aproape un million de locuitori, dintre care mai mult de jumătate trăiesc în mediul rural.
CAS Iași deservește o populație de 988.621 persoane, dintre care 688.062 sunt asigurate. Structura lor este diversă: salariați – 214.476, persoane aflate în concediu de creștere copil – 5.198, coasigurați – 888, minori – 208.077, șomeri – 1.101, beneficiari de ajutor social – 14.663, liber profesioniști și alte venituri – 27.398, elevi și studenți – 29.963, persoane cu handicap peste 18 ani – 10.010, pensionari – 144.335, veterani și alte legi speciale – 4.436, alte categorii – 12.040, persoane fără venit impozabil – 15.477.Dintre aceștia, 51,35% sunt scutiți de contribuție, iar 48,65% plătitori, consolidând un sistem complicat, dar vital.
În ciuda presiunii colosale, activitatea medicilor de familie și a furnizorilor de asistență primară a fost absolut uluitoare: 2.484.386 consultații și intervenții medicale au fost efectuate în întreg județul, inclusiv pentru pacienți cu tulburări din spectrul autist și cetățeni străini afectați de conflictul din Ucraina.
Milioane de euro direcționate pentru refugiați
În timp ce sistemul medical ieșean funcționează la limită, cu presiune uriașă pe medici și pacienți, milioane de euro au fost direcționate în 2025 pentru tratarea cetățenilor ucraineni refugiați în județul Iași. Totul, în baza prevederilor din OUG 96/2024, care obligă statul român să asigure acces complet la servicii medicale pentru persoanele venite din zona de conflict.
Realitatea din cifre este însă una care ridică sprâncene: sumele nu sunt deloc simbolice, ci vorbim despre un efort financiar consistent, suportat din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), într-un an în care și ieșenii resimt lipsa accesului la servicii medicale de specialitate.
Medicamente, dializă, servicii medicale și îngrijire completă – bani fără oprire
Doar pentru medicamente, fie ele compensate sau acordate fără contribuție personală, s-au cheltuit zeci de mii de lei. Alte zeci de mii au mers către programele de tip cost-volum.
Însă adevărata dimensiune a cheltuielilor apare în zona bolilor cronice și a programelor naționale: peste 2,5 milioane lei pentru tratamente curente în boli grave și încă 1,28 milioane lei pentru medicamente de ultimă generație prin contracte cost-volum.
Aici intră terapii complexe, costisitoare, destinate pacienților cu afecțiuni severe – exact aceleași tipuri de tratamente pentru care mulți români așteaptă luni întregi.
Sistemul nu s-a oprit la medicamente. Serviciile de hemodializă și dializă peritoneală pentru refugiați au generat cheltuieli de peste 650.000 lei, un nivel care reflectă cazuri medicale extrem de grave, dependente de tratament continuu pentru supraviețuire.
La acestea se adaugă servicii de medicină de familie, consultații în ambulatoriul de specialitate, investigații paraclinice, tratamente în centre medicale.
Toate acestea au fost decontate integral, fără contribuție personală, în baza cadrului legal special.
Sistemul a acoperit tot: de la consultații la oncologie
Inclusiv în domenii critice, precum oncologia, au fost alocate fonduri pentru pacienți veniți din Ucraina. Sumele au acoperit inclusiv servicii din Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului, ceea ce arată clar că refugiații au beneficiat de acces la același nivel de servicii ca pacienții români asigurați.
În paralel, au fost finanțate investigații complexe, tratamente de lungă durată, monitorizare medicală continuă
Adunate, aceste sume conturează un tablou clar: Iașul nu a oferit doar sprijin simbolic, ci a suportat un efort financiar de ordinul milioanelor de lei pentru sistemul medical al refugiaților.
Totul într-un context în care peste 300.000 de ieșeni au doar pachet medical minimal, spitalele sunt supraaglomerate, accesul la specialiști este limitat.
Oficial, aceste cheltuieli sunt justificate prin solidaritate și obligații europene. Neoficial, ele șubrezesc sistemul medical românesc, în condițiile în care propriile vulnerabilități rămân nerezolvate.
În timp ce mii de ieșeni se luptă cu liste de așteptare, lipsa specialiștilor și acces limitat la tratamente, sistemul a demonstrat că poate mobiliza rapid resurse semnificative atunci când contextul o impune.
Daniel BACIU