* alarmă în educație: reorganizarea școlilor provoacă panică în sistem * adevăratul pericol îl reprezintă declinul demografic * la Iași, numărul claselor de gimnaziu ar urma să scadă cu 17, însă numărul claselor de liceu ar urma să crească cu 40 * această creștere, aparent paradoxală, are o explicație: desființarea treptată a învățământului profesional, care intră în lichidare începând cu septembrie 2026
Un nou val de îngrijorare cuprinde sistemul de învățământ din România. Reducerea unor clase de gimnaziu și reorganizarea rețelei școlare au declanșat temeri uriașe în rândul profesorilor, care se tem că mii de posturi didactice ar putea dispărea în următorii ani.
Discuțiile despre planurile de școlarizare pentru anul 2026–2027 au aprins deja spiritele în școli și inspectorate, iar mulți profesori vorbesc despre un posibil cutremur în sistemul educațional.
Autoritățile încearcă însă să calmeze situația și susțin că realitatea este mai nuanțată decât pare la prima vedere.
Dincolo de reorganizări și schimbări legislative, adevăratul pericol pentru sistemul educațional vine dintr-un fenomen care nu poate fi oprit prin decizii administrative: declinul demografic.
România are din ce în ce mai puțini copii, iar acest lucru se vede direct în școli.
Mai puțini elevi înseamnă inevitabil mai puține clase, iar mai puține clase înseamnă mai puține catedre.
Acest fenomen produce o presiune constantă asupra rețelei școlare, obligând autoritățile să reorganizeze structura claselor și a posturilor didactice.
Schimbări importante în județul Iași
Primele efecte ale acestei reorganizări se văd deja în prognozele pentru anul școlar 2026–2027 din județul Iași.
Datele introduse în sistemul SIIIR arată că numărul claselor de gimnaziu ar urma să scadă cu 17, iar numărul claselor de liceu ar urma să crească cu 40.
Această creștere aparent paradoxală are o explicație clară: desființarea treptată a învățământului profesional, care intră în lichidare începând cu septembrie 2026.
Elevii care ar fi urmat această filieră vor fi redirecționați către licee, ceea ce va duce la creșterea numărului de clase liceale.
Cum se decid clasele din școli
Constituirea claselor în unitățile de învățământ din România nu se face la întâmplare. Procesul este reglementat de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, modificată ulterior prin Legea nr. 141/2025.
În teorie, stabilirea numărului de clase ar trebui să fie rezultatul unui calcul complex care ia în considerare mai multe criterii esențiale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socio-economic, criteriul relevanței educaționale.
Procesul începe la nivelul fiecărei școli. Directorul instituției întocmește proiectul planului de școlarizare, documentul este analizat în consiliul profesoral și aprobat de consiliul de administrație al unității.
Ulterior, proiectul ajunge la inspectoratul școlar, unde este analizat de o comisie desemnată de inspectorul școlar general. După verificări și eventuale modificări, planul final este trimis către Ministerul Educației și Cercetării pentru aprobare.
În prezent, inspectoratele școlare încă actualizează datele în sistemul informatic SIIIR, unde sunt centralizate toate informațiile privind planul de școlarizare pentru anul viitor.
Realitatea din sistem: mii de posturi ocupate de profesori fără calificare
În spatele temerilor legate de pierderea catedrelor există însă o realitate mai puțin discutată.
În anul școlar 2025–2026, statisticile arată că 4.757 de posturi au fost ocupate de cadre didactice fără studii corespunzătoare disciplinei predate,
2.196 de posturi au fost ocupate de profesori pensionari, angajați în regim de plată cu ora.
La aceste cifre se adaugă și catedrele care vor deveni libere odată cu pensionarea profesorilor care ating vârsta standard după 1 septembrie 2026.
Autoritățile susțin că aceste locuri ar putea absorbi eventualele ajustări generate de reorganizarea claselor, astfel încât profesorii calificați să nu rămână fără activitate.
Chiar dacă autoritățile susțin că profesorii calificați nu ar trebui să fie afectați major, discuțiile despre reducerea claselor continuă să provoace tensiuni uriașe în cancelarii.
Pentru mulți dascăli, fiecare modificare a planului de școlarizare este percepută ca o amenințare directă la stabilitatea locului de muncă.
În același timp, schimbările din sistemul educațional reflectă o realitate dură: școlile trebuie să se adapteze unui context demografic și economic în continuă transformare.Carmen DEACONU