n timp ce orașul se vede prin cafenele, festivaluri și mall-uri, Iașul real “lucrează” în hale, rampe, spălătorii, ateliere și bucătării care nu au firmă la stradă * urbea „de vitrină” se vede în centru; orașul care funcționează se vede în rampe, în cuptoare, în lifturi de marfă și în ateliere
La Iași există un oraș paralel care nu are nevoie de luminile scenei: se trezește înaintea traficului și închide după ultimul delivery. Diferența dintre „un oraș frumos” și „un oraș care merge” stă în zonele unde nu faci poze: platforme logistice, depozite, service-uri, spălătorii, firme de curățenie, bucătării care gătesc la volum pentru alții.
Primul semn că economia nevăzută apasă pe accelerație este, paradoxal, unul foarte vizibil: metrul pătrat industrial. În decembrie 2025, ELI Parks a anunțat că porneștefaza a doua la ELI Park Iași , cuîncă 20.000 mp spații industriale și logistice, o informație care spune că cererea există și că regiunea își lărgește plămânul logistic.
Apoi vin arterele: transportul și distribuția. În județ, transportul rutier de marfă apare în statistici agregate cu897 agenți economici , o cifră de afaceri totală decirca 2 miliarde lei și aproape3.960 angajați . Asta e economia care nu intră în feed, dar intră în fiecare magazin, restaurant, cabinet și șantier: paleți, colete, piese, consumabile.
În spatele fiecărui ambuteiaj stă și un atelier. Întreținerea și repararea autovehiculelor însumează, în municipiul Iași,276 agenți economici , cu o cifră de afaceri agregată de295,6 milioane lei și989 angajați . E o industrie mică, dar constantă: fără ea, naveta, curieratul, transportul public „pe roți” și flotele firmelor se blochează la propriu.
Orașul curat e, și el, o industrie. Activitățile generale de curățenie interioară apar în municipiu cu67 agenți economici și o cifră de afaceri agregată de64,7 milioane lei , iar la nivel de județ cu128 agenți economici . E categoria care intră în tăcere în birouri, clinici, scări de bloc, școli, hoteluri: când bugetele se strâng, se vede imediat în program și în standarde.
Pe aceeași linie, spălătoriile și curățătoriile arată un Iași „în spate” extrem de concret: în municipiu sunt39 agenți economici , cu cifră de afaceri agregată de25,7 milioane lei și176 angajați ; în județ sunt67 agenți economici . În traducere: lenjerii, uniforme, textile pentru horeca și servicii, flux zilnic — o infrastructură invizibilă fără de care „ospitalitatea” devine improvizație.
Iar bucătăriile care țin orașul treaz sunt, de fapt, o rețea economică serioasă. Restaurantele apar cu269 agenți economici în municipiul Iași șila nivel de județ, cu cifre de afaceri agregate de638,2 milioane lei (municipiu) și830,6 milioane lei (județ). În limbaj simplu: volum, livrare, cantine, meniuri pentru companii, evenimente, mâncare „pe flux” — adică exact ceea ce se consumă masiv fără să mai treacă prin „ieșitul în oraș”.
Tabloul are și o parte incomodă, pe care 2026 o pune sub lupă: fragilitatea. În 2025, în județul Iași au intrat în insolvență256 profesioniști , conform statisticilor ONRC (în scădere față de anul anterior în setul comparativ). Nu e o cifră de panică, dar e un indicator al presiunii: costuri, cashflow, chirii, salarii, termene de plată — exact problemele care apasă cel mai tare pe firmele „nevăzute”, unde marja e mică și munca e grea.
Iașul din vitrine se măsoară în evenimente și fotografii. Iașul din spate se măsoară în metri pătrați de hală, în kilometri făcuți de marfă, în ore de curățenie, în programări la service și în porții ieșite pe ușă. În cifre, sunt miliarde de lei, în fiecare an.