* Iașul își confirmă statutul de cel mai important pol imobiliar al Moldovei și de județ-capcană pentru revenirea din diaspora. În perioada 2020–2024, județul a câștigat peste 6.900 de locuitori din migrația externă temporară, potrivit datelor Institutului Național de Statistică * deși a pierdut aproximativ 600 de persoane prin plecări definitive în străinătate, balanța reală arată că Iașul atrage din nou populație, iar acest fenomen poate influența direct cererea de locuințe, piața chiriilor și ritmul dezvoltării imobiliare
Iașul nu mai este doar marele centru universitar al Moldovei sau unul dintre cele mai puternice orașe medicale și economice din estul țării. Tot mai mult, județul începe să joace și un alt rol: acela de poartă de revenire în România pentru românii care au trăit în străinătate și aleg acum să revină, fie și temporar, într-un oraș care oferă oportunități, infrastructură și o piață rezidențială în continuă expansiune.
Datele Institutului Național de Statistică arată că Bucureștiul și cele mai importante nouă județe ale țării, cele care concentrează cea mai mare parte a dezvoltării imobiliare din România, au câștigat împreună aproximativ 73.000 de locuitori din migrația externă temporară în intervalul 2020–2024. În acest peisaj, Iașul are o poziție aparte: este singurul mare motor imobiliar al Moldovei inclus în această dinamică și unul dintre județele în care revenirea din afara țării începe să se vadă tot mai clar.
Cifrele sunt relevante. Dacă pe segmentul migrației definitive Iașul a pierdut aproximativ 600 de locuitori prin plecări în străinătate, pe segmentul migrației temporare a câștigat peste 6.900 de persoane venite din afara țării. Cu alte cuvinte, veniturile temporare le depășesc de peste 11 ori pe cele ale plecărilor definitive, iar acest raport spune mult despre forța de atracție pe care județul a început să o exercite.
Pentru piața imobiliară, aceste date nu sunt deloc marginale. Migrația externă, alături de natalitate și de mutările populației dintr-o localitate în alta, este unul dintre indicatorii care influențează direct cererea de locuințe. Iar atunci când un județ precum Iașul adună mii de persoane care revin din străinătate pentru perioade de cel puțin 12 luni, efectele se pot vedea rapid în piața chiriilor, în interesul pentru cumpărarea de apartamente și în presiunea pusă pe dezvoltarea urbană.
În cazul Iașului, această revenire este cu atât mai importantă cu cât orașul a devenit în ultimii ani un centru regional tot mai atractiv pentru investiții, servicii, educație, sănătate și locuri de muncă specializate. Pentru mulți dintre cei care se întorc din afara țării, Iașul poate reprezenta o alegere firească: este suficient de mare pentru a oferi oportunități reale, dar și suficient de bine conectat la viața economică și academică a regiunii încât să devină un loc stabil pentru o nouă etapă de viață.
Chiar dacă Bucureștiul rămâne cel mai puternic magnet, cu un plus de aproximativ 22.500 de locuitori din migrația externă temporară în aceeași perioadă, cazul Iașului este esențial pentru înțelegerea transformărilor din estul țării. Aici nu este vorba doar despre cifre, ci despre o repoziționare a orașului pe harta locuirii și a investițiilor. Iașul nu mai este doar un oraș din care se pleacă, ci și unul în care se revine.
Această schimbare poate deveni una dintre cele mai importante teme pentru viitorul dezvoltării locale. Mai mulți oameni care aleg Iașul înseamnă mai multă cerere pentru locuințe, mai multă nevoie de infrastructură, școli, servicii și mobilitate urbană, dar și un semn de încredere în potențialul economic al județului. Iar într-o Românie care își caută încă echilibrul demografic, faptul că Iașul câștigă locuitori din diaspora spune poate cel mai clar că orașul continuă să crească.