11 iunie 2025, 18:27
Un document excepţional, care face parte din colecţia Muzeului Naţional de Istorie a României, Hrisovul lui Radu Mihnea de închinare a mănăstirii Galata Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim, este „exponatul lunii”.
Hrisovul redactat în cetatea de scaun din Iaşi, în data de 26 martie 1618, reprezintă un act de danie, caligrafiat şi miniat pe pergament, prin care Radu Mihnea închină, ca metoh, mănăstirea Galata din Iaşi Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Intitulaţia domnească, de factură slavonă, conţine un text religios consacrat de domnitor Sfintei Troiţe, fapt care marchează o preluare a tradiţiei imperiale postbizantine în Moldova („† În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Troiţă Sfântă de o fiinţă şi nedespărţită. Iată eu, robul stăpânului meu Domnul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos şi închinător al Troiţei, Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei”).
Dania domnească, de închinare a sfintei mănăstiri Galata, unde este hramul Sfintei Înălţări a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, zidită şi întemeiată de Petru Şchiopul, unchiul lui Radu Mihnea, s-a realizat cu binecuvântarea celor patru ierarhi ai Moldovei: chir Teofan, mitropolit de Suceava, chir Atanasie, episcop de Roman, chir Efrim, episcop de Rădăuţi şi chir Mitrofan, episcop de Huşi.
Pentru a opri degradarea fizică, morală şi spirituală a mănăstirii Galata, domnitorul Radu Mihnea hotărăşte această închinare sub statut de metoh (subordonare) către cetatea Ierusalimului. Domnitorul le porunceşte călugărilor să îşi oprească cele necesare obştei şi pomenirii ctitorilor, apoi venitul anual al mănăstirii să fie transformat în bani pentru a fi trimis cu ştirea, scrisoarea şi pecetea mitropolitului Sucevei în cetatea Ierusalimului „şi să-i dea în mâinile marelui şi slăvitului patriarh”.
Dania de închinare se face cu scopul de veşnică pomenire a familiei domnitoare: întru rugăciune pentru cei vii, pomenirea şi iertarea păcatelor celor adormiţi.
Hrisovul prezintă un sigiliu atârnat de plicatura pergamentului, cu un şnur roşu de mătase, împletit şi consolidat cu fir metalic din argint aurit, cu legenda în exergă: Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Moldovei.
Documentul va putea fi admirat în perioada 11 iunie – 13 iulie, de miercuri până duminică, între orele 10ꓽ00 – 18ꓽ00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti.
Curatorul micro-expoziţiei este dr. Ginel Lazăr (MNIR).