Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, când ar putea intra România în zona euro.
”Când vom reuşi să aducem deficitul bugetar la 3% şi vedeţi că nu este o treabă uşoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci şi inflaţia, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos. E deficitul ţării, nu e deficitul lui X sau lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul ţării, nu? Eu, personal, nu agreez deloc bucuria unora care, aşa, vorbesc despre faptul că o să dăm cu capul de ziduri datorită acestui deficit şi datorită situaţiei ţării. Deficitul trebuie să fie finanţat. Dacă nu e finanţat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor şi aşa mai departe. Deci haideţi să fim serioşi despre problema deficitului şi a datoriei. Cine a făcut datoria? Au făcut-o guvernele, să o plătească Guvernul. Guvernele au acţionat în numele ţării şi datoria înseamnă şi deficitul cronic la sănătate”, a afirmat guvernatorul BNR.
El a precizat că am putea discuta în cinci ani despre intrarea României în zona euro.
”Probabil că dacă programul actual, care înseamnă aducerea deficitului sub 3% în următorii doi, trei ani, funcţionează, probabil că discutăm în cinci ani despre intrarea în zona euro. Dar mai e ceva. Văd că fiecare face comparaţia cum îi place. Păi a intrat Bulgaria în zona euro, ce ruşine pentru România. Dar de ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia? Deci ruşinea României că stă în aceeaşi grupă cu Polonia, cu Ungaria, cu Cehia. Şi Polonia, apropo are vreo 70% aproape sau aproape 60 şi ceva la sută datorie publică, da? Ca să scadă datoria sub 60% în România vor trebui câţiva ani buni, deci după ce venim cu deficitul sub 3%, să avem creştere mai mare decât deficit, că altfel, aritmetic, n-ai cum să ajungi la situaţia asta”, a mai afirmat guvernatorul BNR.