Parlamentul algerian a adoptat miercuri, 24 decembrie, în unanimitate, o lege cu puternic simbolism, care criminalizează perioada colonizării franceze în Algeria (1830-1962) și solicită statului francez să prezinte „scuze oficiale”. Măsura, preluată de AFP și Agerpres, marchează un moment semnificativ în relațiile dintre cele două țări și ar putea intensifica tensiunile diplomatice deja existente.
În momentul votului, deputații s-au ridicat în picioare, purtând eșarfe în culorile drapelului algerian, și au aplaudat adoptarea textului care atribuie statului francez responsabilitatea juridică a trecutului colonial și a „tragediilor create”.
Legea trece în revistă ceea ce numește „crimele colonizării franceze”, considerate imprescriptibile: teste nucleare, execuții extrajudiciare, tortură fizică și psihologică la scară largă și jefuirea sistematică a resurselor și bogățiilor Algeriei.
Franța, somată să plătească și să-și ceară scuze
Brahim Boughali, președintele Adunării Populare Naționale, a salutat aprobarea unanimă a legii și a subliniat că „o despăgubire completă și echitabilă pentru toate pagubele materiale și morale produse de colonizarea franceză este un drept inalienabil al statului și poporului algerian”.
În ciuda simbolismului puternic, experții atrag atenția că efectul practic al legii asupra solicitărilor de reparații ar putea fi limitat. Hosni Kitouni, cercetător în istoria perioadei coloniale la Universitatea Exeter, notează că „din punct de vedere juridic, această lege nu are niciun impact internațional și nu poate obliga Franța”. Totuși, el consideră că legea reprezintă „un moment de ruptură în raportul memorial cu Franța”.
Reacția oficială a Parisului a fost prudentă. Întrebat despre votul din Parlamentul Algeriei, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe francez, Pascal Confavreux, a declarat că nu va comenta, „fiind vorba despre dezbateri politice care se petrec în țări străine”.
Brahim Boughali a subliniat că această lege „nu vizează niciun popor, nu caută răzbunare și nu urmărește acutizarea resentimentelor”.
Votul are loc într-un context diplomatic tensionat între Paris și Alger, exacerbat de recunoașterea, în vara lui 2024, de către Franța, a unui plan de autonomie „sub suveranitate marocană” pentru Sahara Occidentală. Alte episoade au amplificat tensiunile, cum ar fi condamnarea și ulterior grațierea scriitorului franco-algerian Boualem Sansal, intervenția diplomatică germană fiind decisivă în acest caz.