amera Deputaților a adoptat ieri proiectul de lege care introduce pentru prima dată în legislația românească termenul de femicid, care va fi pedepsit cu închisoarea de până la 25 de ani * noua reglementare vine pe fondul unui bilanț care arată dimensiunea reală a violenței împotriva femeilor * anul trecut au fost ucise 66 de femei ucise în România, iar în acest an alte 9 * la Iași, județ indicat constant între cele mai afectate din țară, au fost consemnate trei omorueri anul trecut, alături de alte 8 tentative de omor * începutul acestui an a adus alte crime
România este la un pas de a avea o lege care numește explicit un fenomen despre care s-a vorbit ani întregi doar fragmentar, în statistici, anchete și relatări de caz. Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, cu 284 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie promulgat de președintele Nicușor Dan.
Textul de lege nu creează o infracțiune separată de omor, dar introduce în legislație definiția femicidului și stabilește circumstanțe agravante pentru crimele comise împotriva femeilor în contexte de violență de gen, de separare, divorț, refuz al unei relații sau răzbunare. În aceste condiții, pedeapsa poate ajunge la același nivel prevăzut pentru omorul calificat: închisoare de la 15 la 25 de ani sau detenție pe viață.
Votul din Parlament a venit pe fondul unei presiuni publice crescute, alimentate de amploarea fenomenului. În spațiul public circulă două repere majore pentru 2025. Un bilanț indică a66 de femei ucise în 2025 și alte 9 în acest an.
Iașul apare constant în centrul acestei hărți negre. Anul trecut, județul era indicat drept cel cu cele mai multe crime și tentative împotriva femeilor, cu 10 cazuri în total, dintre care două femei ucise și opt tentative. Începutul acestui an a adus deja mai multe cazuri grave. Unul dintre ele a fost cel din Hârlău, unde o femeie de 35 de ani a fost ucisă de iubitul său, deși anterior existase un ordin de protecție emis în favoarea ei.
Din acest punct de vedere, legea are și o miză practică, nu doar una juridică. Ea obligă instituțiile statului să recunoască fenomenul, să-l urmărească distinct și să coreleze mai bine datele privind violența care precede aceste crime. În plus, proiectul vine într-un context în care parlamentari din mai multe partide au admis că multe dintre aceste omoruri nu sunt episoade izolate, ci finalul unei lungi succesiuni de abuzuri, amenințări și semnale ignorate.
Clara DIMA