Un proces penal început în anul 2016 de către DNA tocmai s-a sfârșit prin prescripția răspunderii penale pentru toți inculpații vizați. Faptele au avut loc între 2010 și 2013. Rechizitoriul a fost emis pe 18 decembrie 2017, iar trimiterea în judecată a avut loc pe 4 ianuarie 2018.Dosarul s-a aflat în camera preliminară până în decembrie 2018, fiind contestate de către inculpați diverse acte probatorii. Judecata a început în 2019. Din 2019 până în octombie 2025 au fost 93 de termene, 93 de amânări în vederea administrării de probe, expertize, audieri și desființări de complete. În final, instanța a dispus încetarea procesului penal, fiind incidentă prescripția.
Finanțări ilegale, evaziune fiscală, licitații trucate, cooperative agricole „fantomă”
În speță este vorba despre o schemă pusă la cale de afaceriști români pentru a obține fonduri nerambursabile pentru implementarea unui proiect de construire a unei ferme de porci în localitatea Buhăeni, județul Iași. Doi milionari din județele Iași și Vaslui, fermieri și prieteni apropiați, au luat hotărârea de a construi ferme de creștere a porcilor pe două terenuri alăturate în localitatea Buhăeni.Au pus la cale un plan simplu prin care să primească finanțarea din fonduri nerambursabile, prin prezentarea de documente false și măsluirea licitațiilor de execuție.
Schema „Copy-Paste”: proiecte identice, aceeași rețetă
Cererea de finanțare : firmele au cerut și au obținut fonduri depunând declarații și documente false. Licitația măsluită : S-au depus trei oferte, însă procurorii spun că acestea au fost aranjate de Liviu Bălănici (reprezentantul de fapt al firmei) pentru ca licitația să fie câștigată de un prieten de-al său, Ioan Cristinel Ionescu, patronul firmei GLM CONSTRUCȚII SRL. Contractul de construcție a fost de peste 5,3 milioane de lei. Evaziunea fiscală: Odată ce a luat contractul, firma câștigătoare (GLM CONSTRUCȚII) a înregistrat achiziții fictive de bunuri și servicii de la firme „fantomă”, în valoare de 3,38 milioane de lei, o conduită tipică societăţilor implicate în ample mecanisme de evaziune fiscală, de tip „suveică”. Scopul era să nu plătească TVA la stat. Prin această metodă, a creat o pagubă la buget de 654.497 lei.
În linii mari, soții Bălănici Cristina și Bălănici Liviu au facilitat, direct sau prin mijlocirea altor persoane, obținerea mai multor documente ce nu reflectă realitatea, inexacte, în vederea obținerii unor fonduri europene nerambursabile în cadrul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală, fonduri destinate implementării unui proiect intitulat„Construire fermă zootehnică pentru creşterea porcinelor, în localitatea Buhăeni (racord apă, electric, împrejmuire, desfiinţare clădiri existente)” . Ca urmare a prezentării la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a acestor documente, societatea Pandora Impex SRL a obținut suma totală de 3.383.047,75 lei.
Liviu Bălănici este unul din acționarii Panifcom (din 1994) și unul dintre cei mai bogați fermieri din Moldova, lucrând în prezent între 3.500 și 4.000 de hectare, cunoscut mai ales pentru fermele sale de vite:„Suntem spărgătorii de gheaţă în exportul de genetică la vite. Am ajuns să vindem în străinătate cam 200 de vaci anual, în principal în Republica Moldova” .Prietenul lui Liviu Bălănici care a aplicat exact aceeași schemă este Sergiu Vizitiu, fost deputat de Vaslui din partea UNPR, în legislatura 2012-2016. Vizitiu era la momentul respectiv unul dintre cei mai bogați deputați din Parlament, având trecute în declarația de avere 16 case și venituri de la mai multe firme în diverse domenii, majoritatea firmelor având afaceri cu statul.
AFIR revendică un prejudiciu de 6,7 milioane lei plus penalități
Sergiu Vizitiu este administratorul firmei Urbis Design SRL.Huge Construct SRL , firma de construcţii a fostului deputat, a primit aproape 30 de contracte de la primării şi instituţii din Iaşi şi Vaslui, în valoare de peste 15 milioane de euro.Sursa banilor a venit dinFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, creat în vederea dezvoltării agriculturii statelor membre. În perioada 2008-2013, valoarea fondurilor destinate confinanțării contribuției financiare, acordată României, se ridica la 1,9 miliarde de euro.Astfel a fost înființatăAgenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, instituție publică în subordinea Ministerului Agriculturii, finanțată din subvenții de la bugetul de stat. AFIR s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.383.047 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de la data fiecărei decontări şi până la data achitării efective a prejudiciului, pentru contractul de finanţare din 2012, având ca beneficiar pe PANDORA IMPEX S.R.L., şi cu suma de 3.345.105 lei, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi, pentru contractul având ca beneficiar pe inculpata S.C. Urbis Design S.R.L.
Afaceristul-deputat a mai avut o problemă la Erbiceni
În 2014 a fost în conflict cu primarul comunei Erbiceni. Firma care a câștigat licitația pentru construirea unui azil social aparținea deputatului UNPR de Vaslui. Chiar dacă firma lui a încasat de la Primărie toată suma prevăzută în contract, 2,2 milioane de euro, cei care au subcontractat lucrările şi le-au executat efectiv nu şi-au primit banii cuveniți.Ca urmare a faptului că firma lui Sergiu Vizitiu nu a virat sumele care i se cuveneau subantreprenorului care s-a ocupat de partea de energie electrică, acesta a refuzat să racordeze clădirea la rețea.„Lucrarea este terminată, nu mai este nimic de facut decât o simplă manevră pe care nu o poate face decât societatea care a subcontractat partea de electricitate. Nu putem face nimic fără curent electric” , a declarat primarul Lungu.
„Cooperativa-fantomă”, cheia fraudei cu fonduri europene
Ancheta procurorilor a scos la iveală piesa centrală a modului în care firmele PANDORA IMPEX SRL (administrată de Liviu Bălănici) și URBIS DESIGN SRL (reprezentată de Sergiu Vizitiu) au reușit să obțină finanțare europeană: o cooperativă agricolă care exista doar „pe hârtie”.Firmele-fantomă de care s-ar fi folosit acestea erau controlate de membri ai clanului Stănescu de la Grajduri, implicaţi în mai multe anchete penale de evaziune în ultimii ani.Această entitate, numită COOPERATIVA AGRICOLĂ DE GRADUL 2 MOLDOVA 2007, a fost folosită pentru a emite documente false.
O firmă de apartament, fără activitate reală
Potrivit actelor, cooperativa a fost înființată pe 26 mai 2010 iar scopul declarat era de achiziții și vânzări de produse agricole.În realitate, probele din dosar arată că această cooperativă nu a funcționat niciodată. Anchetatorii afirmă că unicul său scop a fost acela de a crea aparența că diverse firme (precum PANDORA și URBIS) fac parte din ea. Calitatea de membru le permitea acestora să bifeze criterii de selecție obligatorii pentru a accesa programele europene de finanțare nerambursabilă.Deși legea cooperației agricole (nr. 566/2004) impune ca o astfel de asociație să desfășoare activitate economică în interesul membrilor, Cooperativa Agricolă Moldova 2007 nu a avut niciodată, în mod real, vreo activitate.
„Fabrica” de acte false, descoperită la percheziții
Dovada fraudei a fost găsită în timpul perchezițiilor domiciliare efectuate la sediul cooperativei. Procurorii au ridicat un veritabil kit pentru falsificarea documentelor:
La percheziții nu a fost găsit niciun înscris care să demonstreze vreo activitate economică reală – nicio factură, niciun contract de achiziție sau livrare de produse agricole.
Martorii spun că nu aveau activitate
Anchetatorii au descoperit că toate cererile de aderare la cooperativă aveau același format. Pe lângă datele de identificare, solicitanții completau un formular care conținea un paragraf-cheie, deja tipărit:„(…) Rugăm să ne eliberaţi o adeverinţă din care să reiasă calitatea de membru a acestei forme asociative Cooperativa Agricolă de Gradul 2 Moldova 2007, ce îmi este necesară pentru completarea documentaţiei realizării unui proiect F.E.A.D.R. (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală)” .Această mențiune, spun procurorii, demonstrează că singurul scop al „aderării” era obținerea adeverinței necesare pentru accesarea fondurilor europene.Conform dosarului, astfel de formulare au fost completate și depuse de PANDORA IMPEX SRL (cererea nr. 116) și URBIS DESIGN SRL (cererea nr. 45), ambele datate 19 septembrie 2010, pentru a-și justifica eligibilitatea în proiectele FEADR.Un martor a declarat:„La scurtă vreme de la înfiinţarea cooperativei, am semnat mai multe aderări, […] aderările pe care le-am semnat în alb nu conţineau nume de persoane. Nu am fost prezent la adunări ale membrilor cooperativei, nu ştiu să fi avut loc astfel de adunări” . De asemenea, martorul a declarat că fondatorii cooperativei i-au explicat că„cei care urmau să facă proiecte cu fonduri europene trebuiau să adere la cooperativă” .Un alt martor a declarat:„Toată activitatea mea în cadrul acestei cooperative s-a rezumat la a semna circa 100 de adeziuni, pe care le-am semnat la adresa mea de domiciliu, fiindu-mi prezentate în tranşe. Nu am fost prezent la nicio şedinţă a cooperativei, nu am semnat absolut niciun act al cooperativei în afară de aceste adeziuni” .
Sora fugarului Cristian Maftei este inculpată
Implicat în această operațiune este și fugarulCristian Maftei, condamnat în celebrul dosar „Mită la prefect”. Instanța a dispus audierea sa ca martor în cadrul procesului, însă nu i s-a putut identifica adresa, constatându-se că se sustrage de la executărea unei pedepse cu închisoarea. A fost totuși inculpată Irina Sîrghi, sora lui Cristian Maftei și una dintre persoanele care îi administrează afacerile. Legătura dintre Vizitiu și Maftei a fost anchetată de DNA. Procurorii au constatat că licitațiile pentru selectarea firmelor de consultanță și de construcție care urmau să implementeze proiectul fermelor de porci ale Urbis Design fuseseră trucate.
Oferta nu a fost întocmită în mod independent, ci, în mod coordonat, odată cu ofertele celorlalte două firme vizate în speță.„În perioada 2013-2014, în mod repetat, Pandora Impex SRL a declarat achiziții fictive de bunuri și servicii de la societăți cu comportament fiscal de tip „fantomă”, înregistrarea acestor achiziții nereale în contabilitatea firmei și declararea lor autorităților fiscale fiind de natură să influențeze obligațiile fiscale ale societății, fiind astfel cauzat bugetului consolidat al statului un prejudiciu în cuantum de 654.497,68 lei, reprezentând TVA” , arată rechizitoriul. În proces a fost constituită ca parte și ANAF.
Maftei bifează și o prescripție după o fugă de condamnare
Conform anchetatorilor, respectivele proceduri de achiziție ar fi fost aranjate și cu ajutorul reprezentanților Enviro Construct SRL, companie reprezentată la acea vreme de Irina Sîrghi, sora afaceristului Cristian Maftei. Procurorii au stabilit atunci că, în timp ce facilita trucarea unor licitații în beneficiul Urbis Design SRL, Enviro Construct avea o strânsă relație de colaborare cu Huge Construct, firma deputatului Vizitiu Sergiu.Astfel, s-a descoperit că, la data de 14 martie 2013, între Enviro Construct, în calitate de locator, și Huge Construct, în calitate de locatar, fusese semnat un precontract de închiriere. Potrivit acelui contract, Enviro Construct se asigura să pună la dispoziția Huge Construct o sală de conferințe de 137 de metri pătrați în centrul de afaceri ce urma să fie construit din fonduri europene.În prezent, afaceristul fugar va beneficia de prescripția executării pedepsei. În urmă cu câteva zile, tocmai obținuse ștergerea unei pedepse cu executare. Cristian Maftei (55 de ani) a primit 6 ani de închisoare cu executare printr-o decizie definitivă, din 12 iunie 2014, a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La exact 11 ani de la acel moment, pe 12 iunie 2025, Maftei a depus la Curtea de Apel Iași, instanța de fond a dosarului terminat în 2014, o acțiune în baza articolului 598 din Noul Cod de Procedură Penală. Înalta Curte a respins contestația formulată de Parchet, Maftei fiind liber de executarea pedepsei cu închisoarea.
Au fentat statul de la început până la final, evaziunea fiscală prin firmele „fantomă”
Pe lângă frauda cu fonduri europene, anchetatorii au detaliat și un mecanism clasic de evaziune fiscală prin care una dintre firmele de construcții implicate în proiect și-a diminuat artificial taxele. Metoda s-a bazat pe înregistrarea în contabilitate a unor achiziții fictive de la mai multe societăți care s-au dovedit a fi de tip „fantomă”.
Cum funcționa „Suveica”:
Furnizorii nu existau: Firmele folosite drept „furnizori” nu funcționau la sediile sociale declarate, nu aveau angajați, nu depuneau acte contabile și nu plăteau impozite la stat. Practic, nu dețineau resursele necesare pentru a justifica tranzacțiile de mare valoare facturate. Circuitul banilor: plată și retragere imediată. Deși firma de construcții a plătit, la nivel formal, pentru aceste achiziții fictive, banii nu rămâneau în circuitul economic. Anchetatorii au descoperit că sumele transferate în conturile firmelor „fantomă” erau, aproape în totalitate, retrase imediat în numerar de către administratorii acestora. Scopul: micșorarea TVA-ului de plată. Toate aceste achiziții fictive au fost înregistrate oficial în declarațiile fiscale ale firmei de construcții. Înregistrând cheltuieli false, compania și-a redus artificial suma totală de TVA pe care o datora bugetului de stat.
Prejudiciul: peste 440.000 de lei, pagubă la buget
Un raport de expertiză judiciară contabilă, reținut de instanță, a calculat exact prejudiciul. Concluzia expertului: dacă firma de construcții nu ar fi declarat aceste operațiuni false, ar fi avut de plată la stat un TVA în valoare totală de482.312 lei . Însă, prin folosirea acestei scheme, societatea a declarat și a plătit, în mod fraudulos, doar40.006 lei .
Diferența, în sumă de442.306 lei (echivalentul a 99.212 euro la cursul de la data scadenței), reprezintă prejudiciul direct cauzat bugetului consolidat al statului.Instanța a soluționat latura civilă a procesului obligând inculpații la restituirea banilor primiți. Părțile au declarat apel împotriva acestei decizii, astfel încât până la judecarea apelului nu vor trebui să execute despăgubirile impuse pe latură civilă. De asemenea, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai grea pentru cei care au declarat apel.