Fostul său coleg, Ionel Augustin, a vorbit cu tristețe despre situația prin care trece Cornel Dinu. Acesta a povestit că a încercat de mai multe ori să-l viziteze și să-l convingă să iasă din casă, dar Dinu refuză constant orice contact direct.
„Am încercat să-l conving pe Cornel Dinu să vină, dar… Ne respinge, nu mai vrea nici să-l vedem. Păcat, s-au făcut eforturi mari. Mi-a mai răspuns la telefon, dar apoi zice ‘lasă-mă în pace!’, ne mai înjură, dar în felul lui…”, a mărturisit Augustin, zâmbind amar.
Fostul atacant dinamovist a povestit și o amintire din tinerețe, care arată cât de mult îl admira pe Dinu:
„A fost idolul vieții mele, ca fotbalist, din toate punctele de vedere. L-am luat ca exemplu. Țin minte că atunci când am fost chemat de la tineret la echipa mare, toți se temeau de el. Era agresiv, impunător. La primul antrenament, am intrat direct tare în el. Mi-a zis ‘bă, stai!’, iar eu i-am răspuns: ‘Ce să stau, mă, că vreau să ajung ca tine!’. I-a plăcut replica.”
Augustin a explicat că merge uneori până la poarta casei sale, unde schimbă câteva vorbe cu Cornel Dinu, care îi răspunde de la balcon.
„Din păcate, nu putem să-l scoatem deloc. Și Cristi Borcea a încercat. A zis că în două-trei luni l-ar pune pe picioare, cu vitaminizare și tratamente, dar nu-l mișcă absolut nimic”, a mai adăugat fostul jucător.
Cornel Dinu a vorbit și el sincer despre starea sa actuală, într-un moment de deschidere rar.
„Ce să fac, îmi aştept sfârşitul. Nu e rău, dar asta e viața. Am peste un an și jumătate de când n-am mai ieșit din casă. N-am ieșit decât la spital, trei luni cât am stat internat cu operația și cu alte probleme. Sunt scârbit total de tot ceea ce se întâmplă. Practic sunt dat peste cap cu o depresie foarte puternică și cu fusul orar. Eu dorm mai mult ziua”, a spus el, vizibil resemnat.
Fostul mare dinamovist, supranumit „Procurorul”, este una dintre figurile emblematice ale fotbalului românesc. Născut pe 2 august 1948 la Târgoviște, Dinu și-a început cariera la Metalul Târgoviște, iar la seniori a jucat exclusiv pentru Dinamo București. A strâns 454 de meciuri și 53 de goluri în Liga 1, purtând și banderola de căpitan al echipei naționale, pentru care a jucat de 75 de ori.
A fost titular la Cupa Mondială din 1970 și, după retragerea din activitate, a devenit antrenor și om de conducere la Dinamo, dar și secretar de stat în Ministerul Sporturilor între 1990 și 1992.