Ca în fiecare an, „bugetul record” anunțat de Mihai Chirica, în martie 2025, s-a desumflat. Primăria a tăiat la sfârșit de an aproape 57 milioane de euro din cheltuielile de Dezvoltare. S-au pierdut banii din PNRR, Mihai Chirica a tăiat din investițiile Iașului o sumă imensă: 284 milioane de lei.
La fel se întâmplă an de an. Tăierea este extrem de consistentă și dureroasă, făcând ca acel record de propagandă să se spargă într-un buget mediocru.
Mihai Chirica n-a făcut investiții dar a crescut cheltuielile de funcționare cu încă 5,5 milioane de lei. 100% din reducerea de buget s-a făcut din sacrificarea Dezvoltării, fără a lua niciun leu de la consum.
Scurtă descriere a bugetului aprobat
În martie 2025, Consiliul Local Iași a aprobat un buget intens mediatizat de către primarul Mihai Chirica. Suma totală estimată a bugetului pe anul trecut a fost de 2,8 miliarde de lei – o creștere cu 200 de milioane de lei față de 2024.
Secțiunea de dezvoltare a fost estimată la 986 de miliarde de lei. Ce a spus Mihai Chirica, pe scurt: e un an al investițiilor majore, în ciuda provocărilor economice. Primarul a vorbit despre resuscitarea proiectului de construire a pasajelor din Podu Roș, proiectarea unui pasaj subteran în intersecția de la Cotnari, reabilitarea pasajului Socola, investiții pe Anastasie Panu – str. Palat – Sf. Lazăr (inclusiv o linie nouă de tramvai).
Defalcat, bugetul pe 2025 a fost împărțit în 53,9% funcționare (1,15 miliarde lei) și 46,1% dezvoltare (986 miliarde lei). În plus, s-au adăugat instituțiile autofinanțate (642 milioane de lei).
Singurii bani în plus: salubritate și subvenții CTP
În corecția aplicată bugetului în ultimele zile ale anului trecut, consilierii locali au aprobat suplimentarea cu 2 milioane de lei a banilor pentru capitolul intitulat„protecția mediului” . Fondul de rezervă la dispoziția primarului a fost suplimentat cu 4 milioane de lei, iar din acei bani 2 milioane s-au dus pe protecția mediului. De fapt, banii s-au dus către Salubris, în contul unor„bunuri și servicii salubritate” care nu sunt detaliate.
Din același fond de rezervă, 2,074 milioane de lei au intrat în contul CTP. Banii reprezintă subvenții destinate transportului public local.
Reducerea de la proiecte
Cea mai importantă reducere de venituri din bugetul anunțat inițial pe 2025 o reprezintă cea de la secțiunea dezvoltare (investiții). În decembrie, consilierii au aprobat o scădere de aproape 284 de milioane de lei a acestora. Cum explică un specialist:„Reducerea cheltuielilor se face în mod exclusiv din Secțiunea de Dezvoltare. Aici există un minus de 284 de milioane de lei, în timp ce pentru secțiunea de funcționare este un spor total de 5,5 milioane de lei” , spune expertul.
„Bugetul – record anunțat la începutul anului nu a fost executat. Primăria a tăiat 280 de milioane de lei pentru că nu a reușit să colecteze taxele locale conform planului și nici să tragă banii europeni pentru marile proiecte de dezvoltare” , a adăugat un alt consultant pe fonduri europene care a analizat rectificarea din decembrie.
Ce s-a tăiat
Cea mai mare parte a ajustării a venit din tăierea fondurilor pentru investiții, pentru că banii europeni sau din împrumuturi nu au fost atrași sau cheltuiți conform planului anunșat la începutul anului tercut de către Mihai Chirica.
Cele mai importante tăieri, pe categorii:
Fonduri pe Energie/Modernizare) tăiate:
Până la întrunirea totalului de 284 de milioane de lei mai există tăieri de sume mai mici, sub 1 milion de lei, la alte categorii.
Concluzie: 228 milioane de lei reprezintă în bugetul pe 2025 credite bugetare aferente unor proiecte cu finanțare nerambursabilă prin PNRR, iar aproape 55 de milioane de lei reprezintă credite de angajament aferente componentei de împrumuturi prin PNRR.
În documentul de rectificare este menționat, de exemplu, proiectul reabilitării rețelei termice și amplasării de panouri foto-voltaice la CET 2 Holboca. Proiectul a fost enunțat de către Mihai Chirica, a fost introdus în buget cu 54,3 milioane de lei, dar nu a fost început. Direcția Tehnică a depus un memoriu prin care a explicat că nu au fost obținute încă avizele necesare, invocând modificări legislative pentru care a cerut diminuarea creditelor bugetare.
REPORTER DE IASI a solicitat Primăriei Iași detalii legate de execuția bugetară din 2025. Până la apariția articolului, acestea nu au fost furnizate.
Estimare greșită a specialiștilor
Funcționarii Direcției de Finanțe a Primăriei au supraestimat veniturile ce urmau să fie încasate în 2025 din impozite pe clădiri – persoane fizice. Acesteau s-au încasat în proporție de 77% (24,7 milioane încasări, 32 de milioane estimări). La impozite pe autoturisme (persoane fizice) supraestimarea a fost mai mare: s-au încasat în realitate 57% din sumele înscrise în buget. Concret, estimarea s-a făcut pe venituri de 32 de milioane de lei și s-au strâns doar 18.
Un detaliu: impozitele pe mașini – persoane fizice și juridice – au fost, în 2025, de 37,5 milioane de lei. Încasările de la parcările din oraș au fost de 19 milioane de lei. În schimbul acestor bani – 56,5 milioane de lei – Primăria nu a întors nimic orașului. Municipalitatea nu are nici acum un plan multianul de investiții în infrastructură, pasajele despre care s-a discutat în ultimii ani sunt abandonate, transportul public este imprevizibil, nu a început nicio parcare supraetajată. Există un contract adjudecat în Mușatini (Alexandru cel Bun) pentru o parcare de 280 de locuri, dar Primăria refuză să semneze contractul de lucrări.
Vrea o altă jucărie scumpă: Palatul Culturii
În condițiile în care mare parte a bugetului de dezvoltare nu este în realitate executat, Mihai Chirica încearcă să aducă în subordinea Primăriei Palatul Culturii din Iași. Anunțul a stârnit protestele angajaților de la Complexul Muzeal Moldova, care ar urma să piardă sume mari la salariu prin trecerea de la o instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, la nivel național, într-una locală, aflată în subordinea Primăriei Iași.
Directorul interimar al Complexului, Andrei Apreotesei, a precizat că preluarea Palatului Culturii, fără restul muzeelor din subordine, le-ar condamna pe acestea la subfinanțare.
Singura entitate ce produce venituri este Palatul Culturii (400.000 de vizitatori anual). Complexul ar pierde finanțări viitoare prin eventuala trecere în subordinea Primăriei. Situl Arheologic Cucuteni are o linie de finanțare de 5 milioane de euro pentru punerea în valoare, bani care ar fi pierduți prin schimbarea ordonatorului de credite.
Pe fișa de buget a anului trecut, Complexul Național Muzeal Moldova a avut cheltuieli totale de 23,5 milioane de lei. Conform filei de buget, suma a fost acoperită din subvenții de la bugetul central (17,8 milioane de lei), venituri din prestări servicii și alte activități (4,8 milioane de lei) și venituri curente (bilete și alte produse vândute direct) de 5 milioane de lei.
Cheltuielile de personal au fost de 14 milioane de lei, au fost achiziționate bunuri și servicii de 7,8 milioane de lei.